Curtea Constituțională a respins sesizarea PAS și a explicat cum se poate autodizolva Parlamentul

Curtea Constituțională din Republica Moldova a analizat sesizarea depusă de deputații din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate prin intermediul căreia solicită ca magistrații să se expună pe marginea posibilității autodizolvării Parlamentului

Președinta Curții, Domnica Manole a explicat că sesizarea deputaților este inadmisibilă în condițiile în care Constituția stipulează clar în ce situații Legislativul se poate autodizolva.

„Parlamentul are posibilitatea de a se autodizolva prin adoptarea unei hotărâri cu 2/3 din voturile deputaților. Curtea are o hotărâre anterioare din noiembrie 1997, care conține un răspuns pentru această sesizare. Dispozitivul ei prevede că dizolvarea Parlamentului înainte de expirarea termenului de 4 ani este posibilă numai în condițiile în care există o imposibilitate de formare a Guvernului și blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni”, a declarat Domnica Manole.

Președintele Maia Sandu a declarat, săptămâna trecută, că cea mai scurtă cale de dizolvarea a Parlamentului ar fi ca magistrații Curții Constituționale să se pronunțe pozitiv pe sesizarea deputaților PAS, care au întrebat dacă instituția se poate autodizolva.

„Așa cum spun toate formațiunile, este nevoie de anticipate și noi vom merge la cea mai scurtă și cea mai sigură. Așteptăm că vedem ce spune CC pe propunerea de autodizolvare a Parlamentului, fiind cea mai simplă cale. Dacă CC va spune altceva, vom veni cu o soluție”, a mai spus Maia Sandu.

Președintele moldovean a semnat la 31 decembrie decretul prin care l-a desemnat ca premier interimar pe Ministrul de Externe, Aurel Ciocoi.

Reamintim că în 23 decembrie premierul Ion Chicu și-a anunțat demisia, pentru ca actualul Parlament să poată fi dizolvat. Alături de 3 miniștri, Ion Chicu a renunțat și la interimatul funcției.

O decizie a Curții Constituționale stabilește că șeful statului este obligat, în 45 de zile, să propună un candidat la funcția de prim-ministru.

Maia Sandu a spus, tot săptămâna trecută, că o eventuală candidatură pentru funcția de prim-ministru va duce la amânarea alegerilor parlamentare anticipate. Reacția venea după ce liderul PCRM, Vladimir Voronin, i-a cerut președintei să-l desemneze la funcţia de prim-ministru, același lucru fiind solicitat și de liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, care se declară că sigur nu va primi încrederea deputaților, declanșând astfel procesul de dizolvare a Parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Sesizarea PAS:

Mihai Popșoi, Dan Perciun și Virgiliu Pâslariuc au sesizat astăzi Curtea Constituțională pentru interpretarea Constituției în vederea elucidării posibilității dizolvării Parlamentului prin adoptarea de către forul legislativ a unei hotărâri în acest sens cu o majoritate calificată (de două treimi) de voturi ale deputaților.
Mai jos sunt câteva considerente menționate în sesizare.

1) Dizolvarea Parlamentului prin decizia Parlamentului nu este interzisă de Constituție. De vreme ce Parlamentul poate adopta orice acte legislativ în afara celor interzise de Constituție, posibilitatea autodizolvării pare firească.

2) O majoritate calificată de două treimi este o garanție a consensului larg în chestiunea dizolvării Parlamentului. Dacă Parlamentul poate modifica cu două treimi de voturi oricare prevedere din Constituție, cu excepția celor care depășesc limitele revizuirii Legii Supreme, aceeași majoritate calificată ar trebui să poată decide și dizolvarea Parlamentului.

3) În 1997, când Curtea Constituțională a fost chemată să răspundă la o întrebare asemănătoare, aceasta a specificat că o dizolvare a Parlamentului de însăși deputați se poate face dacă parlamentarii demisionează și supleanții se dezic de mandat, astfel încât numărul celor rămași să fie mai mic de 51. Doar că, la moment, această posibilitate stabilită atunci de Curte nu poate fi aplicată la modul practic, întrucât, pe de o parte, actualul legislativ a fost ales pe sistem mixt, iar, pe de altă parte, legea actuală spune că, chiar dacă demisionează toți parlamentarii și supleanții depun declarații de renunțare, mandatele acestora se alocă formațiunilor politice care rămân în Parlament.

4) ”Filozofia” Constituției noastre este aceea că dizolvarea Parlamentului intervine atunci când o perioadă de timp nu există o majoritate parlamentară stabilă care să guverneze – fie pentru a vota legi, fie pentru a învesti un Guvern. Iar dacă două treimi de deputați spun ca doresc anticipate, este limpede că o majoritate parlamentară nu poate fi creată de principiu. Mai ales că, dacă e să ne referim la situația concretă politică din țară, aproape toate fracțiunile declară că își doresc anticipate, că nu au constituit și nu vor constitui majorități parlamentare și nu au venit cu nici un nume de Prim-ministru la consultările cu Președintele țării. Și atunci de ce e nevoie să se piardă timp prețios în incertitudini pentru a întinde dizolvarea Parlamentului până la întrunirea circumstanțelor formale pentru aceasta?

5) Dizolvarea Parlamentului de însuși Parlament s-a făcut deja în istoria Republicii Moldova (Hotărârea Parlamentului nr.1608/1993) fără ca acest drept să fie prevăzut expres în Constituția Republicii Moldova din 15 aprilie 1978, cu modificările şi completările ulterioare.

6) Dreptul Parlamentului de a se autodizolva este caracteristic pentru zeci de state democratice din lume.

Preluat de la: Timpul.md

 Fără categorie