Pe 6 august s-au împlinit 103 ani de la cea mai importantă operaţiune militară desfăşurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial.
Bătălia de la Mărăşeşti, care a început exact acum 103 ani, pe 6 august 1917, a durat 29 de zile, până pe 3 septembrie 1917 şi a reprezentat cea mai mare încleştare militară care s-a dat pe frontul românesc în timpul Primului Război Mondial.
Luptele de la Mărăşeşti, din vara anului 1917, au rămas în istorie ca „pagina cea mai strălucită a marelui nostru războiu naţional”. Victoria armatei române a fost obţinută în condiţii extrem de grele, la capătul unei campanii începută cu stângul, cu un an în urmă, după o perioadă 1914-1916 de neutralitate.
2016 a fost un an cu pierderi grele pentru armata română, intrată în război alături de Franţa, Italia, Rusia şi Anglia, care formau Antanta, ostaşii fiind nevoiţi să abandoneze Oltenia, Dobrogea şi Muntenia pentru a se retrage în Moldova. Cu toate aceste pierderi teritoriale, dar mai ales umane, lupta cu inamicul german şi austro-ungar, sprijinit de aliaţii turci şi bulgari, nu a fost abandonată, iar frontul avea să fie stabilizat la porţile Moldovei.
La Iaşi, unde se afla atât regele Ferdinand, dar şi Guvernul României şi comanda armatei, cu un ajutor consistent din partea Misiunii Militare Franceze, s-a reuşit reorganizarea armatei române. O operaţiune complexă de apărare şi menţinere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condiţiile în care armata rusă era în plină disoluţie revoluţionară.
“Operaţia ofensivă a fost planificată de comandamentul român, în acord cu comandamentul rus de pe frontul din Moldova. Încă o dată însă, conduita partenerului de coaliţie pune armata română într-o situaţie dificilă. Astfel, în faţa contraofensivei declanşate de forţele centraliste care sperau într-o victorie printr-o ofensivă concentrică, a două grupuri de armate germane, armatele ruse contaminate de morbul revoluţiei se retrag în debandadă, descoperind flancul nordic al frontului româno-rus din Moldova. În aceste condiţii, operaţia ofensivă a Armatei 1 române este contramandată. În schimb, Armata a 2-a română, comandată de generalul Alexandru Averescu, obţine la Mărăşti o strălucită victorie”, potrivit istoricului vrâncean Horia Dumitrescu.
Bătălia de la Mărăşeşti a început pe 6 august 1917, a durat 29 de zile, până pe 3 septembrie 1917. În ea au fost angajate 25 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie şi o brigadă de cavalerie. Din cele 29 de zile, 16 au fost marcate de lupte înverşunate.
Inamicul nu a reuşit să străpungă frontul ţinut de Armata 1 română, comandată, succesiv, de generalii Constantin Cristescu şi Eremia Grigorescu.
Statisticile consemnează pierderile trupelor adverse la peste 60.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi, pe când românii, din cei 170.000 de ostaşi angajaţi în lupte, au avut 27.140 de pierderi, respectiv 5.125 de morţi, 9.818 dispăruţi şi 12.467 de răniţi. La rândul ei, Armata a 4-a rusă a avut 25.650 morţi, răniţi şi dispăruţi.
Mulţi dintre aceştia îşi dorm somnul de veci în cel mai mare osuar din Europa, Mausoleul de la Mărăşeşti, inaugurat pe 18 septembrie 1938, în prezenţa regelui Carol al II-lea.
Oraşul erou a căpătat, prin jertfa ostaşilor români şi a aliaţilor ruşi şi francezi, nu numai o consacrare naţională, ci şi una internaţională.
Preluat de la: Timpul.md