Anul 1947, pe o iarnă asemănătoare, luna FEBRUARIE a devenit apogeul foametei organizate de regimul sovietic, în Basarabia.
Oamenii flămânzi mureau pretutindeni: acasă, pe drum, prin gări, prin locuri ascunse… Tăiau pentru oală toate animalele care se mișcau: vaci, cai, câini, pisici, păsări domestice sau sălbatice. Sau le puneau la fiert pe cele găsite moarte…
Când s-au terminat și acestea, reprezentanții cei mai disperați ai regnului uman au început a se mânca unii pe alții.
Cel mai teribil, unele mame își mâncau COPIII… Dar și copiii (maturi) își tăiau părinții pentru proprie mâncare.
Vecinii ucideau trecătorii și-i puneau în oala lor. Pe drumuri, MORȚII căzuți de foame deveneau hrana altor flămânzi…
Copil flămând pe drumuri. Oameni sovietici morți mulți, sub blazonul odioasei poliții NKVD
Coliță, un copil de 8 ani din Pitușca, Călărași, care nu mâncase nimic de vreo câteva zile, l-a ridicat cu greu pe frățiorul său, Mișulică, care avea doar 9 luni, și abia de l-a târât până în tindă. A luat cuțitul cel mare și a început a-i tăia gâtul. A muncit mult până să-și vadă frățiorul fără suflare…
Apoi i-a secționat trupul, a fiert o parte din carnea frățiorului – așa cum i-a spus badea Efim, plecat cu mama la prășit, și a început a mânca împreună cu surioara sa de trei ani, Ilenuța…
Mânca și plângea…
Plângea și mânca din carnea lui Mișulică, ochii desfăcuți ai căruia i se tot arătau acum în față…
S-a dus apoi să plângă în tindă,
în locul unde l-a tăiat pe frășiorul său drag, lăsând în cratiță o bucățică de carne și pentru badea Efim, așa cum îi ceruse acela.
Însă Ilenuța a mâncat neîntrebată și bucățica ceia…
Doar astfel, imperiul răului a putut să deznaționalizeze românii basarabeni într-atât că, până și astăzi, la distanță de zeci de ani de la acea teroare,
unii basarabeni sunt derutați, nu înțeleg ce-i valoarea națională, dragostea de neam, dar ce înseamnă jocuri de putere într-un stat artificial…
Iar alții au ajuns nici să-și cunoască sau își neglijează obârșia lor românească…
Așa și trăiește Basarabia mea, timp de trei decenii, de când Dumnezeu i-a dat libertatea de întoarcere la Mama sa – România…
Preluat de la: Timpul.md