Ministerul Finanţelor prognozează până în trimestrul doi din anul viitor o reducere economică cu 3 la sută, iar abia spre sfârşitul anului situaţia ar putea reveni şi creşterea va constiui 2%. În acest sens, Politica fiscală şi vamală pentru 2023, votată în prima lectură, prevede mai multe măsuri pentru sporirea veniturilor în buget. Printre acestea se numără creşterea accizelor pentru produsele din tutun cu 25% şi cu 15 la sută pentru alcoolul etilic. Au fost propuse şi mai multe măsuri pentru susţinerea agenţilor economici şi stimularea investiţiilor. Proiectul a fost votat în prima lectură, azi, de către deputaţii PAS. Cei din Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor nu au susţinut documentul şi l-au criticat pentru faptul că nu ar conţine măsuri suficiente pentru susţinerea cetăţenilor şi protejarea economiei în condiţiile în criză. Parlamentarii fracţiunii „ŞOR” nu au fost prezenţi la şedinţă.
Ministrul Finanţelor, Dumitru Budianschi, a declarat în plenul Parlamentului că pentru a ajunge la creşterea economică preconizată, Guvernul propune ca în 2023, agenţii economici care au un profit şi nu-l distribuie la dividende, să nu mai plătească impozite pentru câştig până în 2025, iar aceşti bani să fie reinvestiţi.
„Prevederea este destinată întreprinderilor mici şi mijlocii din afara sectorului financiar. Este o măsură care va permite agenţilor economici să-şi păstreze veniturile, resursele proprii, să le poată redirecţiona după priorităţi şi inclusiv pentru a putea face faţă dificultăţilor din 2023”, a declarat ministrul Dumitru Budianschi.
Totodată, Dumitru Budianschi a anunţat că pe parcursul mai multor ani, în buget s-au acumulat peste 10 miliarde de lei din TVA, dar şi din cazuri de evaziune fiscală. Astfel că statul, pentru a susţine companiile mari care lucrează legal, îşi propune să le restitui banii din TVA-ul pe care l-au achitat.
„Acest mecanism va fi pentru companiile care utilizează e-factura şi înregistrează acolo facturile, dar şi care utilizează bonurile de casă în sistemul informaţional online, adică sunt conectaţi la organele fiscale”, a mai adpugat Budianschi.
Deputaţii fracţiunii Partidului Acţiune şi Solidaritate au salutat măsurile pe care şi le propune Guvernul să le întreprindă.
„O noutate foarte bună că Guvernul vine cu măsuri de susţinere pentru bussines, aţi menţionat acea prevedere prin care bussinesul va achita impozitul pe venit doar dacă îşi va redistribui dividendele. Trecerea TVA în cont, asta, desigur că sunt noutăţi bune pentru mediul de afaceri. Care este suma lichidităţilor de care va beneficia bussinesul urmare a acestor măsuri de suport ? ” s-a interesat deputatul PAS, Radu Marian.
„Aici pierderile bugetare trebuie să fie echivalente cu încasările. Din analizele pe care noi le-am făcut, pe prima măsură, cu anularea impozitului pe profit, suma este de 2 miliarde de lei”, a răspuns ministrul Finanţelor.
Documentul mai prevede majorarea plafonului pentru tichetele de masă de la 55 la 70 de lei. Pentru a asigura creşterea veniturilor, persoanele fizice care au venit peste un milion de lei, vor plăti un impozit de 18 la sută şi nu 12 cât plăteau până acum. Pentru cei cu venitul mai mic, acesta va rămâne la acelaşi nivel.Totodată, Executivul propune ca dobânzile din impozitele bancare să fie impozitate în 2023 cu 7 % şi nu cu 3 %, cât este în prezent. Deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor au criticat propunerea.
„În ultimii ani, moldovenii au luat mai multe credite decât au depozitat la bănci. A fost o ambundenţă de consum care a generat o inflaţie monetară peste care s-a suprapus şi o inflaţie de costuri. În aceste condiţii, dumneavoastră veniţi şi propuneţi majorarea ratei impozitului la dobânzile bancare, vă rog să răspundeţi: cât estimaţi că veţi încasa din majorarea ratei impozitului?”, s-a arătat indignată deputatul BCS, Alla Darovanaia.
În replică, ministrul Finanţelor spune că nu sunt îngrijorări la acest capitol şi nu va influenţa negativ politicile fiscale.
„Dacă va diminua creditarea sau va avea un impact negativ, introducerea impozitului pe dobânzi de 3 la sută nu a dus la diminuarea nivelului de creditare, nici această majorare, care este sub nivelul general de impozitare, nu va genera fenomene de dificultate”, a completat Budianschi.
Totodată, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor i-au cerut explicaţii Ministrului Finanţelor referitor la măsurile concrete de susţinere a populaţiei în situaţia de criză energetică.
„Luând în considerare că, din spusele dumneavoastră, 80 la sută din populaţie sunt în categorie de maximă vulnerabilitate energetică, ce măsuri concrete a pregătit Guvernul pentru a susţine această categorie de cetăţeni?”, a întrebat deputatul BCS, Diana Caraiman.
„Prin susţinerea mediului de afaceri, noi menţinem locurile de muncă, menţinem veniturile din sectorul privat şi aceasta este principala măsură prin care noi putem ajuta şi susţine cetăţenii”, a răspuns ministrul Finanţelor.
De asemenea, în cadrul şedinţei a fost aprobat în prima lectură proiectul Bugetului de Stat pentru 2023. Acesta prevede nivelul inflației medii anuale la 15,7%. Veniturile bugetului de stat vor fi de 64,9 miliarde de lei, iar cheltuielile se estimează la nivelul de 83,2 miliarde de lei. Respectiv, deficitul va fi de 18,3 miliarde de lei, care va fi acoperit din surse interne și externe.
„O singură întrebare destul de periculoasă, de fapt, pentru viitorul acestei ţări. Aici să mă refer la deficitul bugetar, care în totalmente va fi acoperit din surse împrumutate. 86,7% din completările bugetare sunt din impozite şi taxe. Iată anume din aceasta dumneavoastră trebuie să investiţi acolo unde vin sursele bugetare, adică în parcuri industriale, în întreprinderi multifuncţionale”, a declarat deputatul BCS, Petru Burduja.
La rândul său, ministrul Finanţelor a răspuns: „Proiectul Bugetului de Stat pentru anul 2023 este elaborat în condiţiile unor ameninţări, provocări şi constrângeri fără precedent, sunt generate de trei fenomene externe majore, eu repet încă o dată, fenomene externe: primul – războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Doi – creşterea preţurilor pe plan internaţional. 99% din sursele inflaţiei sunt externe şi condiţiile climaterice nefavorabile.”
În cadrul şedinţei plenare, deputaţii au votat în prima lectură şi Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru 2023. Acesta prevede, printre altele, majorarea costului poliței medicală obligatorie până la 12 mii 600 de lei. Totuşi, până în data de 31 martie, aceasta va putea fi procurată în continuare la preț de 4056 de lei.
Preluat de la: Publika.md