În 2020 am fost cu ochii pe Statele Unite ale Americii. În luna mai, SUA au fost zguduite de o serie de proteste izbucnite după uciderea lui George Floyd, un cetăţean de culoare, în timpul unei operaţiuni a poliţiei. Mişcarea a dus la violenţe de amploare, distrugeri şi arestări. La începutul lunii noiembrie, americanii şi-au ales noul preşedinte, scrutinul prezidenţial fiind de departe cel mai urmărit eveniment al anului.

În 3 noiembrie, aproape 150 de milioane de americani au votat pentru viitorul preşedinte. Republicanul Donald Trump, care vrea un nou mandat la Casa Albă l-a avut contracandidat pe democratul Joe Biden, fost vicepreşedinte în administraţia lui Barack Obama. Din cauza pandemiei de coronavirus, cei doi au avut doar două confruntări televizate, care nu au avut nimic în comun cu dezbaterile pe care americanii erau obişnuiţi să le vadă la televizor.

Joe Biden l-a acuzat pe Donald Trump de gestionarea defectuoasă a pandemiei de coronavirus.

Iar Donald Trump i-a acuzat de corupţie pe Joe Biden şi pe fiul acestuia, Hunter, după ce informaţii despre pretinse afaceri murdare ale familiei, stocate pe un calculator uitat într-un atelier de reparaţii, au ajuns în posesia jurnaliştilor de la New York Post.

„Biden a fost prins, i-au fost citite informaţiile de pe laptop. Joe Biden este şi a fost un infractor de foarte mult timp”, a spus Donald trump, preşedintele SUA.

Biden s-a apărat şi a spus că nu a obţinut nici măcar un cent dintr-o sursă externă. El l-a acuzat, la rândul său, pe Trump că nu şi-a plătit taxele timp de peste 20 de ani, lucru negat de republican.

Conform estimărilor făcute de mass-media americane, după numărarea tuturor voturilor, alegerile au fost câştigate de Joe Biden, care a obţinut 306 voturi în Colegiul Electoral. Democratul a câştigat şi votul popular cu cel mai mare scor din istoria Statelor Unite, aproape 80 de milioane. Echipa de campanie a lui Donald Trump a denunţat presupuse fraude electorale şi a contestat în instanţă victoria lui Biden în mai multe state americane, însă nu a obţinut câştig de cauză în niciunul. În Georgia, unde Biden şi-a adjudecat victoria cu o diferenţă peste 14 mii de voturi, buletinele au fost renumărate.

„Oamenii din biroul meu vor respecta în continuare legea și vor număra fiecare vot legal. Deoarece scorul este atât de strâns, numărarea se va face manual”, a spus Brad Raffensperger, secretar de stat Georgia.

În urma renumărării, decalajul s-a redus uşor, Joe Biden având cu puţin peste 12 mii de voturi în plus faţă de Donald Trump. Lupta strânsă dintre cei doi contracandidaţi i-a determinat pe mulţi americani să iasă la proteste. Susţinătorii lui Donald Trump au cerut suspendarea numărării voturilor.

La Washington au fost organizate manifestaţii masive în susţinerea republicanului Trump.

În timpul uneia din ele, însuşi Donald Trump a mers prin mulţimea de susţinători într-o maşină a Secret Service. Republicanul le-a zâmbit susținătorilor săi și i-a salutat, fără să coboare, însă din automobil.

La evenimentul denumit „Marșul MAGA de un milion” au participat atât susţinătorii tradiţionali ai lui Trump, cât și membri ai unor grupări de extremă dreapta. Aceştia s-au luat la bătaie cu cei care îl contestă pe preşedintele american şi care au organizat o contra-manifestaţie.

Zeci de persoane au fost reţinute, iar un tânăr de 20 de ani a ajuns de urgență la spital după ce a fost înjunghiat. Cel puțin doi polițiști au fost răniți în urma altercațiilor.

Pe măsură ce procesele de contestare a rezultatelor alegerilor erau respinse de magistraţi, Trump a acceptat în cele din urmă să iniţieze procesul de tranziţie către o nouă administraţie la Casa Albă. Între timp, preşedintele ales, Joe Biden, a anunţat numele celor care vor face parte din viitoarea sa echipă, majoritatea foşti colegi din administraţia Obama. Fostul secretar de stat american, John Kerry, a fost numit trimis special pentru probleme de climă, Anthony Blinken va fi șeful diplomației, iar Janet Yellen va deveni prima femeie secretar al Trezoreriei, funcție echivalentă ministrului Finanțelor. Ceremonia de învestire va avea loc în 20 ianuarie.

Cu aproape jumătate de an înainte de alegeri, în luna mai, zeci de mii de americani au ieşit în stradă pentru a denunţa intervenţiile violente ale poliţiei, după uciderea cetăţeanului de culoare George Floyd. Tragedia care a declanşat protestele a avut loc în oraşul Minneapolis, în timpul unei operaţiuni de reţinere, când un poliţist l-a imobilizat cu genunchiul pe gât timp de 9 minute, iar suspectul s-a sufocat.

La scurt timp, Minneapolis şi alte zeci de oraşe americane au devenit zile la rând adevărate scene de război. Manifestanţii, care au cerut „justiţie rasială”, au incendiat mai multe clădiri şi maşini şi au spart magazine, provocând distrugeri uriaşe.

Oamenii legii au ripostat cu gaze lacrimogene.

Dereck Chauvin, poliţistul acuzat de uciderea lui George Floyd a fost reţinut, iar la începutul lunii octombrie, eliberat pe cauţiune pentru un milion de dolari. Condiţiile stabilite la eliberarea sa dintr-o unitate de corecţie includ interdicţia de a mai lucra în domeniul aplicării legii şi cea de a intra în contact cu familia lui Floyd. Chauvin trebuie să predea toate armele de foc pe care le deţinea.

La mijlocul lunii octombrie Franţa a fost scena unui atentat terorist şocant: un profesor de istorie a fost decapitat în plină stradă, pentru că le-ar fi arătat elevilor săi controversatele caricaturi cu profetul Mohamed, publicate anterior în presă. Teroristul, un tânăr jihadist cu origini cecene, a fost ucis de poliţie.

Președintele francez a condamnat atacul în termeni duri.

”Unul dintre concetățenii noștri a fost ucis pentru că a i-a învățat pe elevi libertatea de exprimare, libertatea de a crede sau nu în ceva. Compatriotul nostru a fost atacat flagrant şi a devenit victimă a unui atac terorist”, a declarat Emmanuel Macron, președintele Franței.

Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă la Paris şi în alte oraşe din Franţa pentru a-l comemora pe profesorul Samuel Paty.

La Paris, au ieşit în Piaţa Republicii mai mulţi politicieni, membri ai asociaților pentru drepturile civile și ai sindicatelor profesorilor. Oamenii au purtat pancarte pe care era scris ”Je suis Samuel” şi „Je suis Prof”.

Francezii s-au adunat în număr mare şi la Lyon, Toulouse, Strasbourg, Nantes, Marsilia, Lille și Bordeaux: „A fi profesor este cea mai importantă profesie. Totul se bazează pe educaţie. Politicienii nu pot schimba nimic”.

După decapitarea profesorului de istorie Samuel Paty, Emmanuel Macron a anunţat că Franţa va intensifica măsurile de supraveghere a propagandei islamiste şi că nu va renunţa la caricaturile controversate. Decizia a provocat indignare în lumea musulmană. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, l-a acuzat pe Macron de promovarea unei campanii de ură la adresa musulmanilor şi a sugerat că acesta suferă de tulburări mentale, după ce liderul de la Paris a spus că susţine libertatea de exprimare prin caricaturizare.

„Macron are nevoie de tratament pentru tulburări de sănătate mintală. Ce altceva poate fi spus unui şef de stat care nu înţelege libertatea credinţei şi care se comportă în acest mod când vine vorba de milioanele de oameni care locuiesc în ţara lui şi care sunt de o religie diferită? În primul rând, are nevoie de un control medical”, a subliniat Recep Erdogan, președintele Turciei.

Tensiunile s-au adâncit şi mai mult când Erdogan i-a îndemnat pe conaţionalii săi să boicoteze produsele importate din Franţa.

„Așa cum în Franța unii cer ca produsele turcești să nu fie cumpărate. Aș vrea să fac apel la conaționalii mei, mai presus de toate, nu acordați atenție mărcilor franceze, nu le cumpărați”, a declarat preşedintele Turciei.

Apelul liderului de la Ankara a fost urmat în scurt timp de mai multe ţări musulmane. În Kuwait, peste 70 de agenți economici au retras de la vânzare brânzeturile şi produsele cosmetice franţuzeşti. AFP a scris atunci că cel puțin 430 de agenții de turism din această țară au suspendat toate zborurile rezervate spre Franța. Și din magazinele din Qatar au început să dispară produsele franceze, iar în Iordania, reprezentanții Frontului Islamic de acțiune i-au îndemnat activ pe agenții economici să renunțe la mărfurile din Franța. Lumea musulmană a fost cuprinsă şi de un val de proteste. În mai multe țări, protestatarii au dat foc drapelului francez și portretelor lui Macron, iar mai multe publicații musulmane l-au numit „demonul Parisului”. După câteva zile, preşedintele turc, primul care l-a criticat pe Emmanuel Macron pentru decizia de a intensifica lupta cu propaganda islamistă, a apărut pe coperta revistei franceze de satiră „Charlie Hebdo”. Caricatura îl prezenta pe Erdogan într-o ținută neglijentă de casă, stând într-un fotoliu cu o doză de bere într-o mână, iar cu cealaltă ridicând hainele unei femei musulmane. Imaginea era însoțită de comentariul „În privat, Erdogan este foarte amuzant”. La scurt timp după apariţia publicaţiei, Parchetul de la Ankara a anunţat deschiderea unei anchete care vizează conducerea revistei „Charlie Hebdo”. Autorităţile turce au declarat că vor fi luate toate măsurile juridice şi diplomatice necesare.

Peste 18 milioane de români au fost chemaţi la urne, în ţară şi în diaspora, pentru a-şi alege senatorii şi deputaţii. În condiţiile unui absenteism masiv – doar 33,24% dintre alegători au venit la urne – în noul parlament au intrat PSD,PNL, USR PLUS, AUR şi UDMR.

A doua zi după alegeri, premierul Ludovic Orban şi-a dat demisia, după o discuţie cu preşedintele ţării, Klaus Iohannis, care i-ar fi cerut să îşi asume eşecul de la parlamentare, unde PNL a obţinut doar 25 la sută. În funcţia de premier interimar a fost numit Ministrul Apărării din România, Nicolae Ciucă.

”Decizia mea de azi vreau să arate un lucru clar, nu mă cramponez de funcția de prim – ministru. Plec din funcția de premier cu conștiința datoriei împlinite. Tot ce a fost omenește posibil, atât eu cât și colegii mei din echipa guvernamentală am făcut”, a spus Ludovic Orban, premier demisionar al României.

”Se cristalizează rapid o coaliție de centru-dreapta care va putea să propună un guvern de coaliție. Peste doar câteva zile voi convoca consultări cu partidele care se vor regăsi în noul Parlament. Rezultatul alegerilor arată că nu există un câștigător clar”, a menţionat Klaus Iohannis, președintele României.

Marea surpriză a scrutinului o reprezintă AUR care a obţinut 9% din voturi. Partidul AUR a fost înfiinţat în toamna anului trecut de activistul George Simion, fondator al Platformei Unioniste Acțiunea 2012, care militează pentru unirea Republicii Moldova cu România. Mişcarea Populară, fondat de fostul preşedinte român Traian Băsescu, nu a trecut pragul electoral de 5 procente şi a obţinut doar 4,82 la sută din sufragii pentru Camera Deputaţilor şi 4,93% pentru Senat. Nici Partidul PRO România, fondat de fostul premier Victor Ponta nu a trecut de pragul electoral. taiat

Pentru că niciun partid nu a obținut peste 50 la sută din voturi, PNL, USR PLUS și UDMR, au semnat un acord de guvernare și l-au propus la funcția de premier al țării pe ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

„Liderii formaţiunilor care formează coaliţia de centru-dreapta s-au prezentat împreună şi au propus un candidat pentru poziţia de prim-ministru. Aşadar luând în considerare toate acestea, am decis să-l desemnez în funcţia de prim-ministru pe Florin Cîţu”, a subliniat președintele României.

În 23 decembrie, toţi cei 18 miniștri propuși în guvernul Câţu au primit avize pozitive în comisiile parlamentare, în urma unor audieri pe bandă rulantă. Noul executiv a primit votul de încredere din partea a 260 de parlamentari, iar în aceeași zi a avut loc și prima ședință cabinetului de miniştri.

Preluat de la: Publika.md