Tradiții și obiceiuri de Revelion. Ce nu trebuie să faci în noaptea dintre ani

Întoarcerea simbolică a timpului în această noapte este asimilată cu moartea anului vechi, iar reluarea numărării zilelor, cu renașterea acestuia, se arată în volumul ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric (1997).

În satele românești, flăcăii se pregătesc pentru ”urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă.

În ajunul Noului An, pe înserat, își fac apariția ”mascații”. În satele bucovinene se obișnuiește ca aceștia să umble în ceată, care reunește personaje mascate: ursul, capra, căiuții, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmițează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou își intră în drepturi, scrie b1.ro.

Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Numele animalului variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia”. 

Capra se alcătuiește dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se învelește cu hârtie roșie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată și încrețită, sau se lipește o piele subțire cu păr pe ea.

Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Masca este condusă de un ”Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje. Pe ritmul muzicii, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. 

De Anul Nou, cetele de colindători primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunității. Cocoțați pe dealuri, movile, copaci sau acoperișuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece și descântece, leneșii, hoții sau bețivii. Acest dialog este așteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curățarea relelor și alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoțit de aprinderea focurilor, precizează cartea amintită.

În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine.

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi și de bărbați de curând însurați merg cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Plugușorul a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Plugușorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug. Urătorii sunt răsplătiți cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.

Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ”surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe.

În noaptea dintre ani, nu este bine să se spele rufe, să se coasă, să se tricoteze.

De asemenea, se spune că nu este bine să intraţi în noul an cu datorii sau fără bani la voi, dar nici nu este bine să împrumutaţi bani sau alte lucruri.

Totodată, nu este recomandat să se agaţe calendarul pe perete înainte ca anul nou să înceapă ori să se întoarcă fila înainte ca ziua sau luna să se încheie;

Nu trebuie să aruncaţi lucruri din casă în prima zi de an nou, inclusiv gunoiul, nici să spargeţi ceva, să plângeţi sau să strănutaţi în noaptea de Revelion sau în prima zi din an. Nu uitați, nu aveți voie să maturaţi ori să adunaţi grâu sau orez.

Mai mult, nu ar fi indicat să gătiţi sau să consumaţi mâncare din carne de pasăre, în noaptea de Revelion; se spune că norocul se risipeşte, asa cum găina scormoneşte şi împrăştie pământul;

În final, nici nu trebuie să dormiţi mai mult de 1 ianuarie. Se spune că, de Sfântul Vasile, cine doarme mult va fi somnoros tot anul.


Preluat de la: Publika.md

 Fără categorie