În Moldova sunt înmatriculate peste un milion de maşini, iar fiecare a treia este în Chişinău, arată datele Agenţiei Servicii Publice. Pe locul doi în acest top este municipiul Bălţi, cu aproape 50 de mii de automobile, cu o mie mai multe decât în Găgăuzia. Printre raioanele cu un număr mare de mijloace de transport se numără Orhei şi Cahul, fiecare cu peste 32 de mii de vehicule înregistrate. La coada clasamentului este raionul Dubăsari. Acolo sunt înmatriculate doar 8000 de mijloace de transport.
Statisticile arată că din numărul total de maşini aproape 700 de mii sunt autoturisme, aproximativ 200 de mii – camioane, iar peste 60 de mii sunt remorci. În această bază de date figurează, de asemenea, aproximativ 50 de mii de tractoare, aproape 46 de mii de motociclete şi în jur de 20 de mii de autobuze.
Capitala este sufocată la propriu din cauza unui număr atât de mare de maşini. Vladimir Astahov, un şofer cu o experienţă de aproape 30 de ani, susţine că în perioada sovietică, în Chişinău se circula mai degajat.
„Puteai circula jumătate de oraş, fără să vezi vreo maşină. Diferenţa între ce a fost şi ce este acum e enormă. Fiecare vrea să aibă câte un autoturism. În trecut nu toţi îşi permiteau să-şi cumpere o maşină.”, a spus şoferul, Vladimir Astahov.
Din cauza numărului mare de maşini, care, în ultimii ani este într-o continuă creştere, în orele de vârf, pe unele porţiuni din Chişinău se formează ambuteiaje infernale. Unul dintre motive, spun şoferii, este infrastructura învechită a oraşului.
„Nu ştiu cât o să mai reziste. Nu mai rezistă deloc. Pentru că zilnic se înmatriculează tot mai multe maşini”.
„Tare multe maşini se aduc. Da nu se respectă nimic. Ştiţi cum este un sac. L-ai umplut cu grâu. Da moldoveanul nostru cum, împinge mai mult şi mai mult.”
Unii specialişti estimează că numărul maşinilor care circulă zilnic pe unele străzi din Capitală este de două ori mai mare decât capacitatea planificată la proiectarea arterelor.
„10-20 de ani în urmă, deja se vorbea despre o saturaţie de undeva 90 la sută din capacitatea străzilor din oraş. Autorităţile trebuie să se gândească cum să gestioneze corect infrastructura existentă.”, a spus directorul Observatorului de Siguranţă Rutieră din cadrul UTM, Ilie Bricicaru.
În replică, cei de la Primărie spun că un grup de experţi străini îi ajută la elaborarea unui concept de modernizare a infrastructurii Capitalei.
„Scopul lui era să modernizeze, să transforme acele artere şi acea capacitate care are în principiu Chişinăul şi a da prioritate transportului public, pietonal, ciclistic.”, a spus şef adjunct al Direcţiei Arhitectură şi Urmbanism din cadrul Primăriei Chişinău, Andrei Vatamaniuc.
Proiectul a demarat în 2017, iar autorităţile nu ştiu, deocamdată, când va fi gata.
Preluat de la: Publika.md