Se creează impresia că Igor Dodon s-a încadrat activ în campania de spălare a imaginii Rusiei şi Chinei în Republica Moldova, acţiune promovată intens şi în Uniunea Europeană, prin intermediul unor ample campanii de propagandă şi fake newsuri, care au menirea să discrediteze spaţiul valoric european, să inoculeze ideea că UE este neputincioasă în faţa COVID-19 şi că doar Rusia o poate ajuta. Să le luăm pe rând.

Pe 10 aprilie, Igor Dodon spunea: „Declaraţii, promisiuni am văzut foarte multe, dar ajutor real noi am primit din partea Republicii Populare Chineze, Federaţia Rusă, Elveţia, Turcia, care acum deblochează un ajutor umanitar de câteva camioane, care trebuie să intre, şi SUA, care au donat calculatoare pentru centrul de treiere de la Moldexpo”. Ce nu este în regulă aici?

1. Igor Dodon spune că americanii au donat doar calculatoare, deşi prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională, poporul american a oferit 1,2 mln de dolari pentru combaterea pandemiei de COVID – 19.

2. Igor Dodon prezintă un potenţial ajutor umanitar, care ar urma să fie oferit de prietenul său de la Ankara, ca pe un fapt împlinit, ceea ce este un fals grosolan, deoarece niciun ajutor umanitar din Turcia nu a ajuns încă la Chişinău. Guvernul abia pe 17 aprilie a aprobat proiectul referitor la inițierea negocierilor și semnarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia, document ce presupune o donație de echipamente din partea autorităţilor de la Ankara. Deci nu poate fi considerat un fapt împlinit un acord care încă nu a fost semnat.

3. În cazul Rusiei, Igor Dodon făcea referinţă la cele 10 mii de teste rapide, care au fost donate de ruşi pe 27 martie, doar că, aşa cum spunea pe 17 aprilie Ala Halacu, şefa direcţiei diagnostic de laborator în sănătate publică de la ANSP, acele teste s-au dovedit a fi aproape inutile la această etapă: „Testele rapide nu au o precizie înaltă pentru a demonstra şi detecta anticorpii ce sunt produşi în organism în urma trecerii prin boală, deoarece proteinele specifice pentru virusul COVID – 19 sunt specifice şi pentru alte tipuri de virusuri, iar de aici pot apărea rezultate false.” Potrivit Alei Halacu, aceste teste vor putea fi utilizate mai târziu, când va fi o situaţie mai liniştită din punct de vedere epidemiologic.

4. Revenim la ajutorul UE, pe care Igor Dodon preferă să nu-l vadă, îl ignoră intenţionat. Iată ce spunea în acea zi de 10 aprilie: „Ei au făcut declaraţii că sunt gata să ajute ţările din Parteneriatul Estic. Frumoase declaraţii, sume se declară foarte mari. Sperăm că Republica Moldova va primi ajutor şi de la UE”, declaraţie făcută în prima jumătate a zilei, pentru ca în seara aceleeaşi zile, premierul Ion Chicu să iasă în faţa camerelor şi să dreagă busuiocul, apreciind sprijinul oferit de partenerii occidentali ai Republicii Moldova, mulţumind Uniunii Europene pentru sprijinul financiar consistent pe care îl oferă cetăţenilor Republicii Moldova, iar României, pentru suportul la achiziţionarea medicamentelor necesare în combaterea pandemiei. La acea etapă UE alocase deja un grant 87 de mln de euro Republicii Moldova în lupta cu pandemia. Iată ce spunea pe 9 aprilie despre ajutorul europenilor, şeful diplomaţiei de la Chişinău, Oleg Ţulea: "Apreciem foarte mult asistența oferită de UE în această perioadă dificilă, care vine să sprijine eforturile noastre în contracararea crizei epidemiologice și consecințelor acesteia. În mod aparte salutăm abordarea sistemică și de durată, care prevede atât măsuri imediate pentru sistemul de sănătate și pentru susținerea păturilor vulnerabile și necesităților sociale, precum și un program amplu pentru redresarea economiei". În a doua parte a mesajului, ministrul Oleg Ţulea făcea referire la acel pachet financiar de 700 de mln de euro pe care UE îl pune la dispoziţia statelor din vecinătatea sa Estică, inclusiv Republica Moldova, bani destinaţi atenuării impactului negativ asupra economiei şi vieţii cetăţenilor, cauzat de COVID – 19. De ce Igor Dodon evită să vorbească despre acest sprijin? O face intenţionat? De ce? Nu are voie de la „poliţie”? În cadrul unei emisiuni Punctul pe Azi de la TVR MOLDOVA, ambasadorul UE la Chişinău, Excelenţa Sa Peter Michalko a îndemnat unii politicieni de la Chişinău, destinatarul, evident, fiind Igor Dodon, să nu transforme criza pandmeică într-un instrument de obţinere a dividendelor politice.

În schimb, în cazul creditului rusesc de 200 de mln de euro, autorităţile ne-au tot ros urechile timp de patru luni de zile. Da, credit, nu bani gratuiţi, aşa cum oferă europenii, în cele mai dese cazuri. În seara zilei de 17 aprilie, cu emoţii deosebite, Igor Dodon anunţa triumfător pe pagina sa de facebook că acordul privind accesarea creditului „frăţesc” a fost semnat. A doua zi, în anumite grupuri create pe reţelele sociale, au fost distribuite infografice în care creditul rusesc, total dezavantajos pentru Republica Moldova, un alt cal troian al Moscovei la Chişinău, spun experţii moldoveni, era prezentat ca cel mai valoros sprijin obţinut de Republica Moldova până acum, fără a se pomeni măcar grantul de 87 de milioane de euro oferit de UE.

Creditul rusesc este prezentat ca cel mai mare „ajutor” oferit Republicii Moldova, doar că şi aici avem de-a face cu unele inexactităţi.

1. Deocamdată niciun bănuţ din creditul ruşilor nu a ajuns la Chişinău. Prima tranşă în valoare de 100 de mln de euro ar urma să ajungă în termen de 30 de zile din momentul ratificării acordului de împrumut în Parlamentele celor două state. A doua tranşă ar urma să fie transferată pe 31 octombrie 2020 (mai aproape de alegerile prezidenţiale de la Chişinău).

2. Dacă punem pe acelaşi cântar creditul anunţat de ruşi – 200 mln euro şi asistenţa financiară din Vest: 87 mln euro, grant de la UE; 235 mln dolari – credit de la FMI; 57 milioane USD – credit de la Banca Mondială; 70 mln USD – credit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, cum credeţi, în ce direcţie va înclina balanţa? Iar o deosebire importantă între toate aceste credite din Vest şi împrumutul rusesc o reprezintă dobânda simbolică pe care o fixează Occidentul (în jur de 0,25 – 0,50%), în comparaţie cu dobânda mare a ruşilor de 2% şi penalităţi de 150% în cazul unor întârzieri la restituirea banilor. Şi încă ceva. Dacă, de exemplu, FMI oferă creditul pe o perioadă de 30 de ani, Moscova îşi vrea banii înapoi în 10 ani. Aici, însă, nu trebuie să uităm şi de ajutoarele umanitare oferite anumitor instituţii de la Chişinău, implicate în combaterea pandemiei, din partea Asociaţiei Investitorilor Români, a misiunii EUBAM, sprjinul finaciar de peste 800 de mii de lei pentru primăria Chişinău din partea primăriei municpiului Iaşi, implicarea autorităţilor de la Bucureşti în repatrierea a 64 de cetăţeni ai Republicii Moldova din Emiratele Arabe Unite şi al unui militar din Mali, a donaţiei Poloniei în valoare de 40 de mii de euro. Fundaţia Soros – Moldova a creat un fond de urgenţă de 100 de mii de dolari, iar Fondul Global de Dezvoltare a cumpărat pentru Republica Moldova peste 8 mii de teste. Sunt sigur că această listă nu este completă.

Din păcate, oameni buni, aşa înţelege Igor Dodon să facă politică externă echilibrată, să discrediteze, să pună în lumină proastă Uniunea Europeană şi să ridice la rang de erou şi salvator Federaţia Rusă. Da, Rusia a pus la dispoziţia Republicii Moldova gratuit o aeronavă, care a adus din China un lot de 50 de tone de echipament medical procurat, apropo, din banii cetăţenilor Republicii Moldova şi din donaţiile care s-au acumulat pe contul deschis de Ministerul Finanţelor, dar să păstrăm proporţiile şi să nu trasformăm cursa gratuită într-un act de milostenie fără egal în această lume. Moscova nu oferă niciodată ceva gratuit, iar din dobânda grasă pe care trebuie să o achite cetăţeanul nostru la împrumutul rusesc, Kremlinul îşi recuperează cheltuiala.

Prea mult cinisim şi lipsă de respect faţă de partenerii care ajută sincer cetăţenii Republicii Moldova. Pandemia va trece, dar unele declaraţii şi acţiuni nu vor putea fi şterse cu buretele.

Vasile Munteanu / facebook.com 

Preluat de la: Timpul.md