Republica Moldova va primi din partea UE un ajutor 100 de milioane de euro.

Aceste fonduri vor fi distribuite în mai multe direcții, atât către bugetul de stat, cât și țintit către proiecte la nivel local și pentru atenuarea efectelor crizei cazate de pandemia de coronavirus. Banii vin ca urmare a unei noi inițiative pentru reducerea impactului economic al crizei de coronavirus în țări candidate la aderare și țări cuprinse în programe de vecinătate pentru Estul Europei, Nordul Africii și Orientul Apropiat. Asistența macrofinanciară pentru cele 10 țări totalizează 3 miliarde de euro și vine pe deasupra celei anunțate la 8 aprilie în inițiativa „Team Europe”, care însuma 15,6 miliarde de euro. R. Moldova beneficiază de asistență din ambele pachete în calitate de membră a programului Parteneriatul Estic, în care este cuprinsă împreună cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Ucraina. Banii vor putea fi folosiți pe parcursul unui an, sub formă de împrumuturi în condiții extrem de favorabile. Pachetul a fost deja aprobat de Parlamentul European. Între timp, în comisia AFET a adoptat proiectul unui raport ce va fi supus atenției Parlamentului European către Consiliu, Comisie și vicepreședintele Comisiei / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate pentru Parteneriatul estic, și care propune direcții de dezvoltare a Parteneriatului Estic, înaintea Summit-ul din iunie 2020, după cum declară într-un interviu cu Europa Liberă autorul raportului, eurodeputatul lituanian (RENEW Europe) Petras Auštrevičius.

Europa Liberă: Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, AFET, a adoptat săptămâna trecută raportul Dvs. referitor la Parteneriatul Estic. Propuneți stimulente și țintiți dezvoltarea strategică pentru următorii 20 de ani.

Petras Auštrevičius: „Vecinătatea UE este extrem de importantă și rămâne o provocare, fie că vorbim de Balcanii de Vest, de Parteneriatul Estic sau de Sud. Raportul meu se concentrează pe Parteneriatul Estic, aș zice o abordare foarte strategică a Parlamentului cu privire la viitorul nostru în următorii 20 de ani. Nu am fost foarte impresionat de ultimele documente produse de două instituții europene pe această temă- mă refer mai ales la documentul Consiliului. Nu am văzut nimic strategic acolo, care să ne indice o direcție pentru anii care vin. Documentul Comisiei este mult mai tehnic, și nu menționează ambițiile politice ale acestor țări. Iar aceste ambiții politice sunt aspirații europene și integrarea mai profundă în UE. Vecinătatea estică este complicată, avem aici Rusia, care joacă un rol, dar și alte țări. În Parteneriatul Estic se desfășoară nu doar un război informațional și dezinformare, ci și război în toată regula, ca în Donbas, Ucraina, sau Osetia de Sud, în Georgia, ca să nu mai vorbim de Transnistria care nu mai este deloc un conflict înghețat. Ca atare, noi cerem un dialog politic sporit cu aceste țări, Moldova, Ucraina și Georgia, și propunem integrarea diferențiată. Aceasta înseamnă, că dacă o țară este pregătită, dorește și este capabilă, trebuie să primească posibilitatea de a se integra economic. Discutăm despre posibilitatea ca, atunci când condițiile sunt îndeplinite, aceste țări să se poată integra economic în UE. Avem nevoie de un spațiu economic comun cu aceste țări și ca atare le vom propune acestor țări instrumente de integrare economică. Contactul intre oameni trebuie sa fie intensificat, securitatea, iată, al domeniul unde UE trebuie sa se implice mai mult în acest spațiu. Ne dorim să avem o politică activă față de Parteneriatul Estic, și nu una pasivă. Și nu în ultimul rând, o politică vizionară.”

Europa Liberă: Documentul adoptat de AFET vorbește despre noi stimulente pentru deschiderea unor noi domenii de cooperare între statele din Parteneriatul Estic și UE.

Petras Auštrevičius: „Cel mai bun stimulent pentru dezvoltare economică este accesul către piața unică. Creșterea nivelului tehnologic, evoluția standardelor de lucru, de aceea, accesul către piața unica este un stimulent extrem de puternic. Dar, din nou, asistența macrofinanciară ar trebui să fie continuată și concentrată pe dezvoltarea socio-economică, transport, infrastructură. Nu ar trebuie să vorbim atât de mult despre bani, ci mai degrabă despre o investiție într-o vecinătate mai stabilă și mai prosperă. Ajutorul ar trebui să fie condiționat de situația din țara respectivă, abordarea să fie pe fiecare sector în parte, statele respective trebuie să primească instrumente legale puternice și să se efectueze un screening legislativ pentru a avea rapid acces pe piața unică. Cel mai bun exemplu de acest fel este Norvegia, o țară care are o lungă istorie de integrare cu UE. La fel vom proceda si cu statele din vecinătatea estica, așa cum am procedat cu Norvegia. Ajustare a legislației și ajustare tehnică, deschizând gradual sector după sector. UE are nevoie de forță de muncă, iar acest aspect este un instrument extrem de important pentru statele din Parteneriatul Estic.”

Europa Liberă: Cum apreciați răspunsul Chișinăului la pandemia de coronavirus?

Petras Auštrevičius: „UE aloca 3 miliarde de euro statelor din Parteneriatul Estic în lupta cu consecințele pandemiei de coronavirus. Din ce știu, 600 de milioane vor fi dedicate îmbunătățirii sistemului medical și pentru întărirea capacitații instituționale. Cerem transparenta in distribuirea si cheltuirea banilor. Banii trebuie să ajungă în sistemul medical. Am aflat cu surprindere de linia de credit oferită de Rusia. Trebuie văzut cu ce condiții ar oferi Rusia acești bani.”

https://moldova.europalibera.org 

Preluat de la: Timpul.md