Un oraș din inima României este o adevărată bijuterie națională, datorită bogăției sale istorice, legendelor fascinante și numeroaselor tuneluri care astăzi găzduiesc galerii de vinuri vechi, realizate după metoda Champenoise.
Orașul este unul turistic, principalele puncte de atracție fiind Hrubele lui Ștefan cel Mare. Construcția acestora este atribuită fostului domnitor al Moldovei. Au fost descoperite de români târziu, abia după Al Doilea Război Mondial. Hrubele lui Ștefan cel Mare Hrubele lui Ștefan cel Mare se găsesc în orașul Panciu, din județul Vrancea și au fost identificate în 1949. Sunt săpate la 24 metri adâncime și făcute din pământ lutos. În Primul Război Mondial, erau utilizate pentru adăpostirea muniției, dar beciurile au rămas intacte.
În 1953, hrubele s-au trasformat în spații pentru păstrarea vinurilor și tot în același an s-a realizat instalația de electrificare. Din galeria principală, care are 500 de metri, pleacă alte 36 de galerii, care se întind peste 3 kilometri. Din 1968, în hrubele din orașul Panciu s-au adus butelii de șampanie pentru învechire și tot în același an s-au extins galeriile cu încă 3000 de metri. Peste 3 milioane de sticle sunt adăpostite acum, iar temperatura este una costantă încât să nu se deterioreze, între 11 și 12 grade Celsius.
Vinul din hrube este atent păstrat și are programe de vizită. În timpul acestora se pot degusta patru tipuri de șampanie: două albe, două roz, dulce și demidulc. De asemenea, se poate urmări procesul tehnologic cu fazele de limpezire, linia de îmbuteliere și etichetare. Misterul hrubelor de la Panciu Văzute de sus, hrubele de la Panciu alcătuiesc un postament în a cărui continuare apare o cruce. Se crede că aceste tuneluri ar data de pe vremea tracilor, a strămoșilor dacilor, iar forma de cruce ar semnifica practicarea unei forme primare de creștinism. Potrivit hotnews.ro, sunt specialiști care au lansat ipoteza că în zona Ireștiului ar fi fost capitala vechii Tracii. În plus, s-au descoperit și galerii care legau capitala de Măgura Odobeștilor și treceau și pe lângă Mânăstirea Brazi. S-au mai identificat și părți subterane sub formă de chilii sau chiar sub formă de bucătării subterane. Inclusiv un paraclis subteran s-a găsit, cu o trapă secretă care ducea spre Măgura, prin care puteau fugi călugării.
Preluat de la: Timpul.md