50 din 58 de instituţii publice nu acumulează nici jumătate din punctajul maxim la capitolul transparenţei şi asigurării accesului la informaţii. Sunt concluziile raportului „Freedom House”, prezentat în cadrul Forumului Mass-media care a avut loc la Chişinău.
Jurnaliştii care au participat la eveniment au reclamat mai multe probleme şi proceduri birocratice care le complică sarcina de a informa publicul corect şi la timp.
„A arătat un nivel redus de transparenţă proactivă. Sunt accesibile, în mare majoritate, doar datele organizaţionale, deci cei care ţin de organigrama instituţiei şi cadrul legal. Disponibilitatea limitată a datelor financiare şi anume informaţiilor ce ţin de buget, de rapoarte financiare, despre achiziţiile publice şi informaţiile despre salariile conducătorilor devenit puţin îngrijorătoare, să zicem aşa”, a declarat Stela Pavlov, unul dintre autorii raportului.
Jurnaliştii de investigaţii care au participat la eveniment au vorbit despre lipsa de conlucrarea din partea mai multor instituţii de stat atunci când este nevoie de a prezenta informaţii de interes public.
O altă problemă rămâne în continuare plata pentru acces la unele informaţii, cum ar fi cele legate de date cadastrale.
„Constat cu regret că avem destul de multe instituţii care sau nu ne răspund, sau ne răspund cu întârziere, sau se ascund sub protecţia datelor cu caracter personal. Pe lângă faptul că noi plătim pentru aceste servicii şi ne costă o grămadă de bani, noi nu primim la ele, aşa cum se întâmpla în anii precedenţi”, a menţionat jurnalistul de investigaţie, Liuba Şevciuc.
De asemenea, jurnaliştii reclamă faptul că în ultima perioadă tot mai des sunt pornite procese împortiva lor sub pretextul protejării datelor cu caracter personal, iar legislaţia în vigoare este una învechită şi vagă.
„Se încearcă a impiedica şi mai mult jurnaliştii să acceseze informaţii de interes public. Deşi în Legea cu privire la datele cu caracter personal există acel articolul 10, care este un pic confuz, dar mesajul lui este clar: protecţia datelor cu caracter personal nu se referă la demers jurnalistic. Trebuie de creat nişte precedente ca instituţiile publice sau funcţionarii publici să fie responsabili atunci când încalcă Legea cu privire la acces la informaţii”, a afirmat jurnalistul de investigaţie, Cornelia Cozonac.
În acest context, în cadrul evenimentului a fost anunţat că la Ministerul Justiţiei a fost creat un grup de lucru care se ocupa cu elaborarea unei noi legi cu privire la accesul de informaţie.
Actuala legislaţie este de la începutul anilor 2000.
Preluat de la: Publika.md