Iohannis: Condamnarea fermă a fascismului şi comunismului nu e o formalitate, ci un act necesar

 

Politicienii care refuză din nou să asculte vocea poporului demonstrează că nu au înţeles că victoria împotriva regimurilor totalitare şi dictatoriale a fost plătită cu preţul vieţii multora care au luptat cu dedicaţie şi curaj pentru libertatea noastră, afirmă preşedintele Klaus Iohannis, în mesajul transmis duminică de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.

"Trecutul nu mai poate fi schimbat, dar viitorul depinde de fiecare dintre noi. Politicienii care refuză din nou să asculte vocea poporului demonstrează că nu au înţeles că victoria împotriva regimurilor totalitare şi dictatoriale a fost plătită cu preţul vieţii multora care au luptat cu dedicaţie şi curaj pentru libertatea noastră. Putem garanta pacea şi prosperitatea doar prin cunoaşterea adevărului istoric. Generaţiile tinere trebuie să cunoască ororile, represiunile în masă, crimele şi suferinţele pe care, cu bună ştiinţă, le-au provocat regimurile totalitare, sub diferite forme. Noi trebuie să respectăm datoria sacră de a onora şi preţui amintirea şi sacrificiul victimelor inocente. Amintindu-le, nu le onorăm doar memoria, ci ne apărăm viitorul în faţa răului!", arată şeful statului în mesaj.

Klaus Iohannis reaminteşte că Pactul Ribbentrop – Molotov, semnat pe 23 august 1939, a însemnat începutul celei mai întunecate perioade din istoria recentă pentru Europa Centrală şi de Est.

"Băile de sânge, milioanele de vieţi curmate, crimele în masă, actele de genocid, deportările, atitudinea dispreţuitoare faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale au fost consecinţele traumatizante ale acestui crud şi cinic pact. Jumătate din continentul european s-a confruntat cu cele mai odioase acte ale regimurilor totalitare, dictaturile provocând moarte şi suferinţă timp de mai multe decenii, inclusiv după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Amintirea pactului criminal din 1939 şi a efectelor sale tragice trebuie să educe, să îndrume, să avertizeze şi să împiedice încercările de falsificare a istoriei", subliniază preşedintele.

Potrivit acestuia, "cunoaşterea istoriei este în strânsă legătură cu progresul democratic, iar democraţia autentică se consolidează, în mod natural, într-o societate care îşi cunoaşte şi îşi asumă istoria".

"De aceea, condamnarea fermă a fascismului şi comunismului nu este o formalitate ori o simplă evocare, ci reprezintă un act necesar pentru protejarea şi promovarea principiilor democratice şi ale statului de drept", precizează şeful statului.

Klaus Iohannis reaminteşte şi omagiază, de asemenea, "actul curajos al Regelui Mihai şi eroismul Armatei române, care au reuşit, la 23 august 1944, să redea naţiunii demnitatea şi ţării noastre cursul care a condus-o la victoria aliaţilor de acum 75 de ani".

"Cred cu tărie că, în ciuda numeroaselor falsificări şi minciuni inventate vreme de aproape jumătate de veac, acest eveniment trebuie să rămână în istorie ca un exemplu remarcabil de viziune, responsabilitate, sacrificiu, unitate şi solidaritate", afirmă Iohannis în mesaj.

Preşedintele evidenţiază că, "în această perioadă dificilă, când întreaga lume se confruntă cu efectele pandemiei de COVID-19, falsificările realităţii şi cuvintele mincinoase au ucis mii de oameni prin ducerea în derizoriu a evidenţei şi negarea adevărului".

"În faţa unui asemenea comportament întunecat şi laş, trebuie să fim vigilenţi în a discerne aceste ameninţări în continuă schimbare. Să fim fermi şi abili în confruntarea cu falsurile şi să nu ne arătăm fragili în faţa tentativelor de înşelare a semenilor noştri. În vremurile pe care le trăim, acţiuni şi discursuri populiste şi extremiste tulbură viaţa societăţilor noastre. În faţa acestor acte sordide, avem obligaţia să rămânem vigilenţi şi să respingem energic şi ferm orice încercare de glorificare a regimurilor totalitare şi de creare de noi mituri sau versiuni istorice menite să vulnerabilizeze sistemul de valori europene. Ne confruntăm cu provocări excepţionale, care ne cheamă să acţionăm în unitate şi solidaritate. Este nevoie de un efort comun pentru a garanta şi proteja democraţia, statul de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale, precum şi demnitatea umană", conchide preşedintele României.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop – Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declaraţie din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului şi Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.

AGERPRES  


Preluat de la: Timpul.md