Interesul viermănos

Cetățenii încă nu-s obligați să consume aceste alimente neobișnuite pentru ei, însă țările adoptă acte legislative, în magazine apar rafturi cu alimente produse din insecte, se reduce numărul de animale, se extind întreprinderile de creștere și procesare a insectelor. Cum se vede, peste un deceniu- două oamenii vor fi nevoiți să se hrănească cu păianjeni, omizi, viermi și alte specii de insecte.

Insectele înghesuie vacile

Și în America, și în țările europene producătorii au început să manifeste interes pentru surogatele cărnii și pentru insecte, spre a le propune masiv populației pe post de produse alimentare, cu 14-16 ani în urmă (e de menționat, că este vorba anume despre producerea în masă a înlocuitorilor cărnii, dat fiind că alternativa vegetală a acestui produs există mai bine de un secol, și este consumată în alimentație de persoanele cu intoleranță la carne și de vegetarieni, numărul cărora se menține la cca 2-5%). Pentru a justifica trecerea la elaborarea și producerea înlocuitorilor vegetali ai cărnii (cotlet, burger cu gust de carne de pui, vită, porc), erau organizate campanii informaționale mari, în timpul cărora erau lansate teze despre nocivitatea și pericolul creșterii animalelor. Mulți ”verzi” au început să atace vacile pentru că ele se fac vinovate de volumul mare al emisiilor de metan în atmosferă, iar pentru a le hrăni e nevoie de teritorii vaste pentru cultivarea nutrețurilor și de apă. Asta în timp ce, menționau «apărătorii naturii», există țări în care milioane de oameni trag foame.

Ulterior, în presa occidentală multe dintre dovezile nocivității ramurii animaliere au fost infirmate de către oponenții ”verzilor” și vegetarienilor, care născoceau în continuare noi și noi argumente. Dar pe mine personal m-a făcut să mă îndoiesc de veridicitatea afirmațiilor celor care apără înlocuitorii cărnii faptul, că acțiunile companiilor care s-au angajat să producă acest gen de alimente erau cumpărate de persoane foarte înstărite, așa ca Bill Gates, de exemplu, iar el, precum se știe, a investit bani grei în elaborarea vaccinului contra covidului, care a schilodit oamenii mai mult ca virusul însuși. Asemenea persoane nu aruncă banii pur și simplu, ele mereu investesc în ceea ce le va aduce cu siguranță profit.

În afară de carnea de origine vegetală, a început promovarea celei de-a doua alternative a proteinei – insectele. Inițial, companiile americane și europene au acordat atenție greierilor și larvelor muștei sud-americane. Populația a fost îndemnată să se obișnuiască cu un nou tip de hrană, că doar se consumă insecte în unele regiuni ale planetei.

Pe măsură ce studiam materialele la tema dată, am înțeles că îndoielile mele nu au fost deșarte. «În spatele acestui interes viermănos se află un calcul serios al profiturilor mari. Din calculele preliminare ale experților FOM (Forumul economic mondial a avut loc la Davos în noiembrie, 2022 și a discutat chestiunea înlocuirii cărnii cu produse alternative nota aut.), din punct de vedere al eficienței economice creșterea vitelor mari cornute și producerea cărnii cedează multiplu în fața «proteinei din insecte». Un exemplu: pentru a produce 1kg de acest «produs», e nevoie în mediu de apă de 500 mai puțină, de hrană de 12 mai puțină și de terenuri de 10 ori mai mici ca pentru a produce 1kg de proteină din carne de vită. Cel mai bine se potrivesc pentru cultivare lăcustele migratoare, viermele de făină, lăcusta de pustiu și greierul de casă. Unele companii, inclusiv rusești, manifestă interes pentru larva muștei sud-americane care, fiind cultivată pe substrat organic, în zile numărate își sporește masa de 500 ori», – scria în noiembrie, 2022 fondsk.ru.

O nouă tendință în alimentația europenilor

Dacă vorbim despre țări mai aproape de noi, de ceva timp acolo se observă o tendință nouă în alimentație – utilizarea insectelor în produsele alimentare. Chiar dacă pe mulți oameni îi dezgustă și le provoacă asocieri cu filmele de groază simpla mențiune despre consumul de insecte, se pare că funcționarii din Comisia Europeană nu au asemenea asentimente, căci în ianuarie,2023 ei au adoptat unanim documente prin care se recunoaște siguranța consumului noilor produse alimentare pentru insecte.

Prin deciziile sale, CE treptat introduce în alimentația cetățenilor produsele din insecte. Anterior, au fost recomandate spre consum Alphitobius diaperinus (gărgărița brună de făină), Tenebrio Molitor (gărgărița mare de făină) sau Locusta migratoria (lăcusta migratoare din Asia). Iar prin decizia funcționarilor europeni, din a.2023 au fost permiși pentru alimentație, sub formă de pulbere, greierii de casă și viermii de făină. Realitatea.net scrie că există mai multe tipuri de alimente, inclusiv forme de greieri de casă – congelate, paste, uscate, pulbere – care vor fi comercializate ca ingrediente alimentare în diverse produse predestinate publicului larg. Recent, Comisia Europeană a aprobat introducerea pe piață a unei pulberi parțial degresate, derivate din greieri domestici întregi, ca produs alimentar nou. Asta permite solicitanților să plaseze pe piața UE speciile de insecte, cu anumite condiții de utilizare.

Deocamdată ne liniștește faptul, că făina de greieri, deși aprobată pentru introducerea pe piață, nu este încă obligatorie pentru cumpărare și consum de către cetățenii UE. Dar pentru unii producători acest document al CE a deschis spațiul pentru fantezii, și ei au început să lucreze asupra variantelor de produse alimentare care conțin insecte, spre a le lansa pe piața europeană. În cel mai scurt timp, ei intenționează să propună europenilor pâine cu greieri, aditivi cu larve de viermi sau burgeri cu insecte.

Prieteni care locuiesc în Marea Britanie și Spania au confirmat pentru Noi.md, că în rețelele comerciale mari a și apărut un produs nou — burger cu soia și insecte, dar ei nu se grăbesc să guste din această exotică.

Ei bine, cu privire la greierași, plus la uscare și congelare, acum se permite folosirea lor în formă de pulbere degresată. Se preconizează, ca făina din greieri să fie inclusă în diverse produse de panificație, paste făinoase, biscuiți, bere și ciocolată.

Da viermii mici de făină, care la fel au fost acceptați de CE, pot fi folosiți în formă congelată, uscată, praf sau pastă. Pulberea din larvele viermilor de făină poate servi și ca aditiv alimentar.

La luarea deciziilor cu privire la introducerea insectelor în alimente, Comisia Europeană prescrie, de asemenea, reguli pentru producători și subliniază importanța indicării corecte a ingredientelor pe etichetele ambalajului. Asta se face pentru ca să nu sufere persoanele care pot fi alergice la produsele alimentare ce conțin insecte.

De aceea, cetățenilor UE li se recomandă să citească atent etichetele înainte de a cumpăra produsele alimentare, pentru a clarifica dacă acestea conțin sau nu insecte. Trebuie căutat ingredientul «făină din insecte», care este considerat sursă de proteine în multe produse alimentare. Pe etichetă este un semn special, care indică prezența insectelor în produs.

De la fermă – la furculiță, cu ajutorul trucurilor

Vorbind despre deciziile UE privind accesul a produselor alimentare cu folosirea insectelor pe piața țărilor-membre, nu putem trece cu vederea faptul că uneori nu se spune despre rezultatele studiilor menite să depisteze părțile pozitive și negative ale inovațiilor. Și acțiunile Parlamentului European uneori provoacă nedumerire și îngrijorare. E de menționat, că una dintre strategiile de implementare a Pactului Verde European se numește «De la fermă – la furculiță», și se referă la transformările la care către a.2050 va fi supusă agricultura, industria alimentară, precum și obiceiurile alimentare. Ei bine, această strategie pusă la vot în Parlamentul European în octombrie, 2021 ca pachet nelegislativ, a provocat nedumerire și îngrijorare. Nedumeriți au fost acei deputați din Parlamentul European, care nu au acceptat articolele ce propuneau, spre exemplu, ca producerea de carne să fie înlocuită cu creșterea insectelor. Neliniștite au fost asociațiile de fermieri, care înțeleg perfect, că asemenea strategii vor duce, cu timpul, la dispariția genului lor de activitate.

De frica poluării aerului, spre exemplu, CE vrea să se izbăvească pe viitor de vacile care poluează nesocotit atmosfera cu o cantitate enormă de metan. Deputatul italian Herbert Dorfmann (PPE) s-a revoltat că CE a propus să înlocuiască producerea cărnii prin creșterea insectelor, dar a tăinuit rezultatele studiului care reflectă urmările acestor schimbări cardinale.

«Comisia a realizat un studiu de impact pentru a vedea ce impact ar avea implementarea strategiei asupra agriculturii și industriei alimentare, precum și asupra consumatorilor, obiceiurilor de consum etc. Noi am fost surprinși neplăcut de faptul că CE nu a publicat rezultatele acestui studiu. Ea a ținut asta în secret luni de zile, ceea ce este absolut incorect. Dacă dorim să acționăm serios, va trebui să deschidem cărțile. Comisia s-a comportat neonest. Concret, Strategia trebuie transpusă în reglementări și directive, așa că am cerut Comisiei Europene să o susțină cu cercetări serioase pentru a afla care este impactul ei. Este o strategie, deci pune niște scopuri. Aceste scopuri și idei trebuie transformate în legi. Documentul vorbește despre aceea că trebuie să fim precauți, ca să producem suficiente produse alimentare pentru cetățenii noștri. Nu are sens să producem alimente care deja se produc undeva pe planetă, căci asta ar însemna că noi transferăm în alte teritorii emisiile de dioxid de carbon în atmosferă », – spunea europarlamentarul italian într-un interviu pentru Free Europe .

Herbert Dorfmann a fost de acord că insectele nu conțin nimic rău, însă ele nu fac parte din hrana tradițională a europenilor. În plus, a observat el, înlocuirea cărnii cu insecte va lovi în fermierii europeni. Dacă consumatorul vrea să se hrănească cu insecte, el trebuie să aibă posibilitatea să le cumpere, ele trebuie să fie prezente pe piață. Iar dacă va exista cerere, fermierii vor fi nevoiți să producă insecte, dat fiind că în natură acestea nu există în cantități așa de mari. Dar asta nu înseamnă că dacă în Europa vor apare ferme de cultivare a insectelor, și nu ferme de porci, emisiile dioxidului de carbon se vor reduce. Da fermierii se neliniștesc, căci în strategie nu există răspunsuri concrete la întrebările lor.

«Îngrijorarea asociațiilor de fermieri este de înțeles. Această strategie privește lanțul alimentar ca un tot întreg, de la fermă la consumator, dar nu le spune fermierilor la ce să se aștepte. Fermierii își doresc să aibă o producere stabilă, pentru care au nevoie de instrumente. Eu pot spune pur și simplu: anul viitor vom folosi mai puține pesticide sau îngrășăminte. Desigur, și ei vor dori asta, căci aceste materiale costă scump. Dar au ei o alternativă? Fermierilor trebuie să le oferim alternative reale și fezabile, pentru a atinge scopurile puse de CE privind reducerea emisiilor dioxidului de carbon în atmosferă», – a spus europarlamentarul H. Dorfmann.

Apropo, într-un șir de țări UE agrarienii protestează inclusiv din cauza urmărilor negative așteptate în scurt timp, ca urmare a introducerii de către autorități a măsurilor de mediu. E de menționat, că recent Comisia Europeană a votat pentru reducerea la zero a emisiilor nocive în atmosferă către a.2050, inclusiv dioxid de carbon și azot, ceea ce presupune reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor în agricultură către a. 2030.

În așteptarea profiturilor mari

În afară de elaborarea actelor legislative, multe țări au început să producă alimente din insecte și să promoveze acest business. Există un șir întreg de structuri, care promovează hrana produsă din muște, taracani, larve, greieri și lăcuste în locul alimentelor obișnuite

«Compania israeliană Hargol FoodTech – lider mondial la cultivarea greierilor. Produce pudră proteică din lăcuste și greierași uscați. Produsul este solicitat în Europa și SUA ca ingredient pentru shake-uri proteice, batonașe și paste făinoase. Altă companie israeliană, Flying SpArk, din a. 2015 produce ulei și pudră proteică din insecte. Utilizează (practic, fără deșeuri) larvele muștei de fructe.

Compania olandeză Protifarm produce ingrediente alimentare din insecte comestibile încă din a. 2008. Acum dezvoltă producerea «tofu» din insecte cu conținut înalt de proteine. Altă companie olandeză, Protix , cultivă insecte pentru complexele animaliere și gospodăriile piscicole. Protix deține cea mai mare fabrică de proteină din lume, cu suprafața de 14 000 м², deschisă în vara lui 2019. Startup-ul finlandez Entis produce gustări, dulciuri și smoothie-uri din insecte și proteine ​​vegetale (surogat). Compania franceză Ynsect în a. 2022 a lansat cea mai mare, în lume, fermă automatizată de creștere a insectelor. Din a.2018, compania elvețiană Essento lucrează asupra tehnologiilor de producere a alimentelor din greieri uscați. Astăzi ea produce batoane, gustări cu insecte în diverse arome, și făină de greieri. Compania britanică AgriProtein este specializată în producerea untului, pudrei proteice, îngrășămintelor. Compania spaniolă MealFood Europe crește larvele gărgărițelor de făină pe deșeurile cerealiere și produce din ele proteine și grăsimi pentru producția de furaje premium, chitosan (o componentă a chitinei la insecte, crustacee și unele ciuperci) pentru tehnologia agricolă, tratarea apelor uzate, industria farmaceutică și îngrășăminte organice», – scrie fondsk.ru.

Experții menționează, că producătorii înlocuitorilor vegetali ai cărnii nu pot concura cu companiile specializate în creșterea tradițională a animalelor. Dar chiar dacă ele vor reuși să cucerească măcar 5-10% din piața producătorilor de carne, oricum ele vor avea cifre de afaceri de miliarde.

În Rusia, tema cărnii alternative a «explodat» în toamna a. 2022, după ce vicepremierul D.Manturov în timpul vizitei la o expoziție a cerut un burger cu insecte, și a scris despre aceasta profile.ru. Probabil, fast-food-ul i-a plăcut, din moment ce imediat a declarat că producătorii acestor alimente trebuie să fie susținuți prin împrumuturi și taxe preferențiale. Demnitarul a mai spus, că treptat trebuie modificată conștiința oamenilor, pentru a-I pregăti de consumul acestor produse alimentare. Autorul materialului crede că o persoană cu conștiința nemodificată nu va schimba de bună voie cotletul de carne pe unul de mazăre, nemaivorbind de un produs preparat din larve.

În toamna a. 2023 M. Mișustin, primul ministru al FR, a semnat o dispoziție, care le introduce în lista produselor agricole pe cele făcute din musca sud-americană: făină grosieră și fină din musca propriu zisă, precum și grăsimi, piureuri, granule și alte produse din larvele ei. Acum toate acestea pot fi utilizate în cele mai diverse ramuri – de la cosmetologie și farmaceutică la industria alimentară.

În România vecină, țară-membră UE, deja apar produse alimentare cu adăugarea ingredientelor din insecte. Mass-media românească scrie că acestea stau pe rafturi speciale, iar legislația stabilește condițiile amplasării și comercializării lor în magazine, precum și conținutul etichetelor.

Părtinitor despre gusturi

Eu însă nu voi schimba pentru nimic în lume tocana noastră moldovenească din carne de porc pe un burger cu insecte. Dar din interes, ocazional, am decis să gust ceva. Cu ceva timp în urmă fiul prietenei mele , revenit din SUA, ne-a adus în dar greierași uscați sărați. Nu toți au dorit să guste din ei, însă autoarea acestui material nu s-a temut să ronțăie aceste insecte. Dacă nu știi ce rumegi, e chiar gustos. Dar parcă tot felul de gustări cu multă sare și condimente pot să nu placă? Unde mai pui, erau greierași, nu cele mai dezgustătoare insecte. Cu alte specii de reprezentanți ai acestei clase de artropode nevertebrate, puțin probabil ca mulți care au preferințe gustative diferite să se poată împăca din punct de vedere gastronomic. Cel puțin, nu eu.

Cu alte specii de reprezentanți ai acestei clase de artropode nevertebrate, este puțin probabil ca mulți care au preferințe gustative diferite să se poată împăca din punct de vedere gastronomic.

În mai, 2023, în orașul suedez Malmo, eu și fiica mea am fost într-o excursie la muzeul local al bucatelor dezgustătoare «Yuck!». În costul biletului, €20, intra degustarea a 10 tipuri de alimente și băuturi respingătoare ca gust și miros . Printre insectele propuse pentru probă erau viermi lungi uscați, niște fluturi, gândaci mari, larve. Am refuzat categoric viermii, larvele si fluturii. Eram curioasă să gust un cărăbuș, chiar l-am luat dar… nu mi-am putut învinge dezgustul. Fiica a preluat lejer porția mea și ronțăind a spus că are gustul bunișor. Da fluturii, își caracteriza senzațiile gustative fata, seamănă cu molia prăjită. Și ceea ce este interesant, din observațiile mele, dintre toți cei aproximativ treizeci de vizitatori ai muzeului, prezenți la degustare, doar tinerilor nu le era frică să încerce hrana noii ere.

Deocamdată, să consume hrană din insecte și înlocuitori vegetali ai cărnii oamenii pot la dorință, nimeni nu-i impune să o facă. Producătorii acestui gen de alimente înțeleg că azi marfa lor nu va fi foarte întrebată. Ei așteaptă cu răbdare, muncesc pentru viitor, căci știu că în lipsa alegerii cumpărătorul va ”înghiți” tot ce îi oferă industria alimentară. Și mai contează pe educarea noilor deprinderi gustative. Azi tineretului îi place să urmeze mode. Va deveni consumul de păianjeni-gărgărițe un nou trend, cu toții vor începe să comande această hrană. Mai știi, treptat se vor deprinde cu ea.

Se spune că în perioada pandemiei COVID-19 în SUA din cauza restricțiilor existente apăreau întreruperi în livrarea cărnii, și în ciuda faptului că rafturile pentru produsele din carne erau goale, americanii nu se grăbeau spre rafturile cu înlocuitorii acestora. Dar experții menționează ca pozitivă existența alternativei, ca variantă de rezervă în caz de războaie sau calamități, dacă va fi imposibilă tradiționala creștere a animalelor.

Da organismul omului are nevoie de produsele din carne. S-a stabilit, că anual un om trebuie să consume în medie 73 kg de carne și 22 kg de produse din pește, iar asta înseamnă cam 200 grame de carne (de vită, porc, pasăre, ovină) și 60 grame de pește zilnic. Milenii în șir oamenii s-au învățat să consume carne, le-a intrat în obișnuință. Nutriționiștii remarcă conținutul ei unic de microelemente, aminoacizi, vitamine și alte substanțe biologic active, pentru care astăzi nu există un înlocuitor. Și este imposibil să-i obligi pe toți să-și schimbe deprinderile gustative. Nici puterea legii, probabil, nu va ajuta în acest caz. Poate, doar o amenințare la adresa vieții.

Însă aici apare întrebarea despre inofensivitatea alternativelor alimentare ale cărnii. Dar acesta este subiectul unui alt material.

Лидия Чебан


Preluat de la: Noi.md