„În medie, după anul 2000, zonele uscate din partea liberă de gheaţă din Groenlanda au consumat peste 65.000 de tone de metan pe an din atmosferă, în timp ce 9.000 de tone de metan au fost eliberate în fiecare an din zonele sale umede”, au precizat cercetătorii de la universitatea daneză într-un comunicat publicat miercuri.
Pentru cercetători, fenomenul groenlandez „poate fi explicat, pe de-o parte, prin extinderea zonelor uscate din Groenlanda, unde metanul din atmosferă este consumat în straturile superioare ale solului, şi, pe de altă parte, prin faptul că zonele fără gheaţă ale Groenlandei au devenit astfel abia după ultima perioadă glaciară”.
„Acest lucru înseamnă că ele nu au stocat niciodată mult carbon, ceea ce ar putea să ducă la importante emisii de metan, aşa cum se poate măsura în alte zone din Arctica”, a explicat în comunicat geologul Bo Elberling, coordonatorul studiului.
În Groenlanda, absorbţia metanului a devenit posibilă datorită unui grup unic de microorganisme din stratul superior al solului arctic, care se hrănesc cu metanul ce pătrunde în sol venind din atmosferă şi îl transformă în dioxid de carbon, al cărui efect este mai puţin nociv pentru climă.
Considerate de echipa studiului ca fiind „o veste bună pentru climă”, aceste cunoştinţe ar putea fi utile pentru elaborarea unor modele climatice.
Rămîne de văzut dacă rezultatele se aplică şi în restul Arcticii, o regiune considerată ca „o bombă cu ceas climatică”.
„Concluzia nu este că Groenlanda va avea un impact asupra cantităţii totale de metan atmosferic global sau că ea va fi determinantă pentru bugetele de metan din Arctica”, au subliniat cercetătorii danezi.
„Absorbţia metanului în Groenlanda este pur şi simplu prea mică în raport cu alte surse de metan cunoscute”, precum Siberia, au adăugat ei.
Metanul rezistă 12 ani în atmosferă, în comparaţie cu durata de secole a dioxidului de carbon, însă are un efect de seră de 25 de ori mai puternic decît CO2.
Metanul este eliberat în atmosferă în special odată cu dezgheţarea permafrostului din Arctica, alimentînd la rîndul său o încălzire accentuată şi, deci, continuarea procesului de dezgheţare, mai susţine AFP.
Preluat de la: Noi.md