Fostul ambasador german în Rusia, Rüdiger von Fritsch, analizează într-un interviu modelul de comportament al Kremlinului în cazul Navalnîi și explică în ce fel se poate vorbi ferm cu Moscova

 

DW: Politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi a fost victima unui atentat cu otravă, nimeni nu se mai îndoiește de acest lucru la Berlin. Ministerul rus de Externe cere însă dovezi și amenință cu o "înrăutățire a relațiilor germano-ruse" și chiar cu "efecte adverse grave asupra situației internaționale". Cum interpretați aceste luări de poziție ale Moscovei?

Rüdiger von Fritsch: Mda, aduce puțin cu expresia "hoțul strigă hoții". Cineva fură ceva, strigă apoi tare "prindeți hoțul" și arată în direcția greșită. Aceasta este reacția de fiecare dată. Este mereu același tipar: contraacuzații, dat vina pe alții, reproșuri, amenințări, ironii, dar niciodată clarificarea cazurilor. Alexei Navalnîi, cetățean rus, a fost otrăvit în Rusia pe 20 august cu o neurotoxină. Partea rusă a avut până acum toate ocaziile să clarifice circumstanțele incidentului sau să contribuie la lămurirea cazului. Sunt foarte multe lucruri care pot fi cercetate la fața locului. Dar nimeni nu a văzut și nu a auzit nimic! Și dacă ar fi fost o altă parte vinovată, așa cum Moscova susține în prezent, și acest lucru poate fi dovedit. În loc de așa ceva însă, doar contraacuzații.

Cred că guvernul german procedează corect. A anunțat Organizația de Interzicere a Armelor Chimice. Rusia este și ea parte din acest for. Astfel poate fi demarată o anchetă.

Este doar un bluf al Moscovei sau chiar sunt acum în pericol firmele, fundațiile, organizațiile germane active în Rusia?

Rusia trebuie să decidă acum dacă blufează sau nu, și cât de mult este dispusă să-și facă singură rău. Deteriorarea relațiilor dintre Moscova și străinătate deja s-a petrecut. Nu doar în relația cu Germania: aceasta nu este o problemă germano-rusă, ci una internațională. Este o încălcare a unui tratat de drept internațional, o încălcare a interdicției folosirii armelor chimice. Este ceva ce afectează întreaga comunitate internațională. Și Rusia este cea care se face vinovată de actuala situație, cel puțin așa pare.

Potrivit informațiilor publicate de "Die Zeit" și "Tagesschau", ar fi vorba de o variantă mai nouă a neurotoxinei Noviciok, folosită de armata sovietică. Dacă despre această substanță este vorba, atunci este exclusă o implicare a cuiva din afara structurilor statale. Cum schimbă acest aspect relațiile germano-ruse, dacă Berlinul are acum motive să creadă că în Rusia sunt folosite arme chimice interzise, iar acestea sunt utilizate împotriva adversarilor politici?

Este grav. Dar nu este, din păcate, prima oară când așa ceva se întâmplă. În trecut, până la urmă adevărul a ieșit la lumină. Să ne amintim de cazul Skripal, când a fost exact același mod de operare (fostul agent dublu rus Serghei Skripal și fiica sa Iulia au fost otrăviți în martie 2018 la Salisbury în Marea Britanie; n.red.). Și atunci Moscova a reacționat prin ironii și contraacuzații. A dat vina pe Occident și alte asemenea gesturi. Și apoi s-a aflat că doi agenți ai serviciului secret militar rus, ale căror nume se cunosc, au încercat să-i omoare cu Noviciok pe Serghei Skripal și pe fiica acestuia.

Ceea ce înseamnă că există, din păcate, un tipar după care sunt comise aceste atentate. Este deci o realitate cu care ne confruntăm de ceva vreme, o realitate groaznică.

Acest lucru îngreunează raporturile bilaterale, relația cu o țară importantă. Rusia este o țară mare și frumoasă. În cei cinci ani dificili petrecuți la Moscova, nu am permis ca simpatiile mele pentru Rusia să se stingă, pentru că îmi place această țară, istoria ei, am mare respect pentru cultura și oamenii ei. Dar Rusia are în prezent o conducere de stat care se pretează la astfel de acțiuni.

Cazul Navalnîi a dus la convocarea ambilor ambasadori: cel rus în Germania, cel german în Rusia. Ați putea să ne explicați în ce constă această procedură de convocare a unui ambasador? Sigur ați experimentat-o și dumneavoastră când erați ambasador la Moscova.

Poate decurge diferit, de la caz la caz. Depinde despre ce este vorba. Uneori ești convocat și nici măcar nu știi ce s-a întâmplat, iar mesajul îți este adus doar la cunoștință. Uneori știi despre ce va fi vorba, alteori bănuiești. Se vorbește absolut deschis. Este un aspect foarte important. Am putut mereu dialoga foarte deschis cu colegii mei ruși, în pofida diferențelor de conținut dintre noi, i-am apreciat mereu profesional. Am dat mereu cărțile pe față.

Să vă dau un exemplu. A fost faimosul caz Lisa, în care mașinăria de propagandă rusă a încercat din răsputeri să deturneze senzaționalist un incident cu totul diferit în realitate, pentru a acuza Germania și a speria populația. Când tentativele lor au eșuat, am fost chemat la Ministerul rus de Externe. S-a petrecut mereu aceeași rutină: am fost atacați, s-au rostit amenințări. Pentru mine a fost o bună ocazie să le spun clar: "Dragă colegule, să-ți spun ceva. Răul adevărat din această poveste este faptul că televiziunea de stat rusă, pentru care răspunde guvernul rus, a încercat să falsifice realitatea cu imagini și filmări false, scoase din context și luate din alte ocazii precedente, pe care le-am și precizat cu data exactă. Și acum încercați să ieșiți din colțul unde ați fost înghesuiți lansând un contraatac". Se poate vorbi deci foarte deschis, ceea ce eu consider foarte important. Dependența de armonie nu este un instrument potrivit în politică.

Ați putut spune deci pe față la Moscova și că nu credeți în versiunile rusești, cum că luptătorii pro-ruși din estul Ucrainei ar fi voluntari sau varianta servită în legătură cu tragedia doborârii zborului MH17?

Să vă povestesc ceva. S-a tot insistat că Rusia nu ar avea nimic de-a face cu ceea ce se întâmplă în sud-estul Ucrainei. În timp ce toată lumea știa, desigur, că toată insurgența de acolo avea loc cu ajutor rusesc. Ceea ce s-a și aflat și recunoscut mai târziu, să ne gândim doar la interviurile cu colonelul Girkin (fostul ofițer al serviciului secret militar rus Igor Girkin; n.red.). Un angajat al ambasadei germane în Rusia s-a deplasat la granița cu Ucraina și a văzut cum tancuri fără embleme statale treceau din Ucraina în Rusia, unde erau preluate de poliția militară și a transporturilor din Rusia și duse în garaje. Angajatul ambasadei germane a fotografiat aceste lucruri. Am pus pe masă aceste fotografii atunci când colegul rus de la Ministerul de Externe a afirmat din nou că Moscova nu are nicio implicare și am spus: "Dragi prieteni, acestea sunt fotografii făcute de un angajat al ambasadei germane. Acesta este adevărul". Au schimbat atunci rapid subiectul.

După otrăvirea lui Navalnîi se vorbește la Berlin despre posibile sancțiuni împotriva Rusiei. Mai întâi, cancelara germană a exclus din discuție proiectul Nord Stream 2. Acum ea afirmă că toate opțiunile rămân deschise. Ministrul de Externe Heiko Maas a declarat că speră că "rușii nu ne vor obliga să ne schimbăm poziția referitor la Nord Stream 2". V-ați răzgândit și dumneavoastră între timp cu privire la finalizarea construirii acestei conducte?

Două aspecte. Avem mai întâi situația de față – nicio clarificare după trei săptămâni, niciun sprijin, doar admonestări dinspre partea rusă – este corect să dăm de înțeles că nu excludem nicio variantă, că totul rămâne pe masă. Mi se pare reacția corectă în situația dată, în cercul de parteneri și aliați vom analiza ce răspuns să dăm dacă Rusia va refuza pe mai departe să coopereze.

În al doilea rând: proiectul Nord Stream însuși. Nord Stream este un proiect economic care are, desigur, și o dimensiune politică. Nu avem voie să omitem acest aspect. De aceea, guvernul german s-a străduit cu succes să garanteze continuarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina. Acesta va continua. Dar de gazul pe care ar urma să îl primim prin conducta Nord Stream ar urma să beneficieze numeroase țări europene.

Mai ales noi germanii, care ne aflăm în plină restructurare a politicii energetice – cu succes – avem nevoie pe perioada intermediară de un mijloc de energie. Renunțăm la energia atomică, la cea prin cărbune. Dar nu dispunem încă de destule surse regenerabile de energie. Până le vom avea, trebuie să producem cumva energia necesară, iar gazul este cea mai bună soluție. Nu sunt sigur dacă aceia care tot încearcă să ne convingă să renunțăm la Nord Stream, de exemplu la Washington, nu sunt mânați de fapt de propriile interese economice. Și dacă gazul obținut prin fracking și care ne este oferit de cei care vor să oprim Nord Stream are prea mult sens din punct de vedere ecologic. Interesant este să semnalăm în acest context că, la fel cum noi cumpărăm gaz la preț convenabil de la ruși, SUA cumpără la rândul lor țiței ieftin de la ruși.

Rüdiger von Fritsch a fost între martie 2014 și iunie 2019 ambasador al Germaniei în Rusia. În acest timp s-au petrecut numeroase evenimente decisive care au schimbat pe termen lung relațiile germano-ruse: de la anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, la războiul din estul Ucrainei, până la doborârea unui avion de pasageri (zborul MH17) deasupra regiunii ucrainene Donbas.

În prezent, von Fritsch este partener la firma de consultanță politico-economică "Berlin Global Advisors". În toamnă, va apărea cartea sa "Russlands Weg. Als deutscher Botschafter in Moskau". (Drumul Rusiei. Ca ambasador german la Moscova.)

dw.com

 


Preluat de la: Timpul.md

 Fără categorie