Efectele stresului financiar asupra sănătății unei persoane depășesc limitele simplei bunăstări mentale, conform unui nou studiu realizat de cercetătorii de la University College London (UCL) și Kings College din Marea Britanie, informează ucl.ac.uk. Acest studiu, care s-a concentrat pe adulții în vârstă, este primul care explorează modul în care diferite tipuri de stres cronic afectează indicatorii de sănătate. Cercetătorii au analizat date de la aproape 5.000 de adulți cu vârsta de peste 50 de ani.
Dintre cei șase factori de stres obișnuiți examinați în acest studiu (presiune financiară, îngrijirea persoanelor vârstnice, handicap, doliu, boală și divorț), s-a constatat că presiunea financiară a fost asociată cu cel mai mare risc de probleme de sănătate pe termen lung. Oamenii de știință au folosit patru biomarkeri din sânge pentru a stabili profilurile de risc: cortizolul, un hormon produs ca răspuns la stres; proteina C reactivă (CRP) și fibrinogenul, componente imunitare care răspund la inflamații; și factorul de creștere asemănător insulinei-1 (IGF-1), care este legat de îmbătrânire și longevitate.

Ce a scos la niveală noile cercetări Studiul a constatat că persoanele care au declarat că sunt în general stresate aveau cu 61% mai multe șanse de a se afla în categoria de risc ridicat pentru probleme de sănătate după patru ani. Cei care s-au confruntat în mod specific cu stres financiar au avut cu aproape 60% mai multe șanse de a avea un profil de risc ridicat patru ani mai târziu. Fiecare factor de stres suplimentar, cum ar fi un divorț, a crescut cu 19% probabilitatea de a avea un profil de risc ridicat. Aceste asocieri au rămas semnificative indiferent de genetică, statutul economic, vârstă, sex sau factori de stil de viață.

„Am constatat că stresul financiar afectează sănătatea fizică a unei persoane, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma acest lucru”, a declarat Odessa Hamilton, epidemiolog la UCL. Ea a adăugat că stresul financiar poate avea un impact de amploare asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre, putând duce la conflicte familiale, excluziune socială și chiar la foamete sau lipsa unui adăpost. Deși studiul nu dovedește că stresul cauzează în mod direct probleme de sănătate pe termen lung, acesta indică faptul că stresul are o influență semnificativă asupra procesului de îmbătrânire a organismului, iar anumite tipuri de stres pot avea efecte fizice mai mari decât altele. Stresul cronic poate duce la modificări hormonale care cresc respirația, tensiunea arterială și ritmul cardiac. De asemenea, poate determina sistemul imunitar să producă mai multe molecule pro-inflamatorii, ceea ce poate agrava bolile fizice și mentale. Studiul a constatat că stresul financiar, doliul și boala prelungită au avut cele mai semnificative efecte pe termen lung asupra biomarkerilor imunitari și hormonali, sugerând un impact fizic continuu al stresului cronic. Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că faptul că studiul s-a bazat doar pe patru biomarkeri îi limitează capacitatea de a evalua pe deplin sănătatea umană. În plus, majoritatea covârșitoare a participanților la studiu au fost albi, ceea ce poate afecta generalizabilitatea constatărilor, mai ales având în vedere că diferite grupuri etnice se confruntă adesea cu niveluri mai ridicate de stres. Cu toate acestea, cercetătorii de la UCL consideră că intervenția asupra răspunsului imunitar și hormonal la stres ar putea fi crucială pentru îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate. Studiul, publicat în Brain, Behavior and Immunity, evidențiază necesitatea unor intervenții clinice care să vizeze aceste răspunsuri fiziologice la stres. Prin abordarea acestor procese, ar putea fi posibilă modificarea cursului anumitor boli și promovarea unei sănătăți mai bune.

Preluat de la: Timpul.md