Drumul spre iad e pavat cu bunele intenții ale lui Dacian Cioloș și Dan Barna

 

La sfârșitul anului trecut am avut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Și cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană.

Suntem penultimii din Uniunea Europeană la venituri colectate la bugetul țării (33% din PIB, față de 45% medie europeană).

Anul acesta a venit pandemia și Guvernul a crescut pensiile, cam cu o șeptime. Vom fi, desigur, din nou campioni la deficit bugetar.

Și ca și cum acest tablou sumbru nu ne era de ajuns, iată că apar și bunele intenții ale partidului USRPLUS, partid compus din „profesioniști”, cu sute de ani petrecuți prin universități de prestigiu din străinătate. Ei, și cum arată bunele intenții ale lui Dan Barna și Dacian Cioloș, de fapt ale lui Claudiu Năsui?

Pe scurt, principala promisiune a programului economic al USRPLUS este (pagina 132, AICI ) : „zero taxe pe salariul minim”. Așa se și cheamă „prioritatea 1”. Și ca să nu fie vreun dubiu, creierul economic al USRPLUS, pe numele său Claudiu Năsui, ne și explică doct ce înseamnă asta:

„Concret: toate taxele, fie că sunt impozite sau contribuții obligatorii, vor fi calculate de la nivelul unui salariu minim în sus. Astfel, primii 2.230 de lei pe care un român îi câștigă îi vor reveni în totalitate. Toate taxele, la cotele din prezent, se vor aplica de la nivelul unui salariu minim în sus, pentru bucata din salariu care depășește un salariu minim.”.

M-am frecat la ochi o dată, Năsui zicea la fel, am închis ochii și i-am redeschis, Năsui spune același lucru. Cu inima palpitând și cu degetele tremurânde iau un creion și calculez: 5,1 milioane (de salariați) înmulțit cu 2.230 lei (salariul minim) înmulțit cu 0,42 (ponderea impozitului pe venit+contribuții la sănătate și la pensii) înmulțit cu 12 luni = 57,31 miliarde de lei.

În momentul ăla am înghețat: partidul care se dorește singura alternativă la „PNL și PSD aceeeași mizerie”, partidul cu cei mai mulți ani de școală în străinătate, ne propune nici mai mult, nici mai puțin, decât o scutire fiscală generalizată de peste 5% din PIB????

Alo, Dan Barna și Dacian Cioloș, voi ați citit ce scrie în programul vostru de guvernare? Hai să vă mai spun și cifrele exacte, că le-am calculat:

CAS plătit anul acesta în România: 89,2 miliarde de lei
CASS plătit anul acesta în România 35,7 miliarde de lei
Impozitul pe venit plătit anul acesta în România: 18,6 miliarde de lei
Total 143,5 miliarde de lei

Daca se aplica propunerea USR-PLUS:
CAS care se va plăti: 52 miliarde de lei
CASS care se va plăti: 20,7 miliarde de lei
Impozitul pe venit care se va plăti: 14,1 miliarde de lei
Total 86,8 miliarde lei

Pierderi buget general consolidat:
din CAS: 37, 2 miliarde de lei
din CASS: 15 miliarde de lei
din impozitul pe venit: 4,5 miliarde de lei
Total: 56,7 miliarde lei, adică 5,38% din PIB

Fix cei 57 de miliarde de lei de care vorbeam. Ei, dar ce semnificație au cifrele acestea? Păi o nimica toată: 56,7 miliarde de lei din totalul veniturilor statului de 342,5 miliarde de lei fac fix 16,5%.

Pe românește, USRPLUS ne cere să îi votăm pentru a diminua veniturile statului cu a șasea parte! Și noi, care credeam că guvernele PSD au golit bugetul statului într-o manieră irepetabilă…

Păi, dacă ne luăm după propunerile lui Claudiu Năsui ar trebui să mai împrumutăm vreo 57 de miliarde lei pe an, adică să ajungem la deficite de 17-18% pe an.

Dragă Claudiu Năsui, așa o măsură curajoasă nici Constantin Dăscălescu sau Ilie Verdeț nu ar fi putut gândi. Unde mai pui că Grecia anului 2015 va fi o amintire prea-plăcută față de România anului 2022…

Așa, pentru deliciul votanților din România, să vedem și cam care sunt costurile de finanțare astăzi (în septembrie, adică) ale țării noastre în context european:

A, da, cu 3,49% avem parte de cea mai scumpă finanțare din Uniunea Europeană, după noi fiind mult-blamata Ungarie, cu 2,39%.

Pentru a ne delecta pe de-a-ntregul cu propunerea de aruncare în aer a bugetului țării, aflați că numitul Năsui nu este vreun umil absolvent al vreunei universități de cartier, gen Spiru Haret. Nu, Năsui a studiat economie la Universitatea Paris Dauphine (2003-2007) și are un master în finanțe (!!!) la Universitatea Luigi Bocconi.

Ba mai mult, omul se pare că înainte de a intra în politică avea toate țiglele pe casă, fiind chiar membru al CFA (Chartered Financial Analyst – cea mai prestigioasă calificare profesională a analiștilor financiari) și chiar consilier al ministrului de Finanțe tehnocrat în 2016 (sursa: AICI). Un om cu școală bună și cu intenții bune.

Acum, trebuie să știți că măsura anulării impozitelor și contribuțiilor primilor 2.230 de lei din salariul fiecărui român vine după ce, cu trei pagini înainte (pg. 129), programul USRPLUS critică, întemeiat, altminteri, politica guvernelor PSD, cu deficite mari, cu venituri mici la bugete și cu cheltuieli rigide exagerate și după ce, cu doar o pagină înainte, declară sacrosant principiul responsabilității fiscale:

Parcă paginile 129-131 din acest program sunt scrise de cineva și „prioritatea 1” de la pagina 132 e scrisă de altcineva. Cine să îi mai înțeleagă pe politicieni?

„L’enfer est plein de bonnes volontés et désirs” (iadul este plin de intenții bune și de dorințe) este o frază scrisă de către teologul francez Bernard de Clairvaux (1090-1153), creatorul a peste 160 de mănăstiri în întreaga Europă catolică, sanctificat de către papa Alexandru al III-lea în ianuarie 1174, supra-numit „doctorul bisericii”, patronul ordinului Pauperes commilitones Christi Templique Salomonici (faimosul ordin al templierilor).

Ulterior, o frază similară, „hell is paved with good intentions ” (iadul este pavat cu intenții bune) îi este atribuită celebrului critic literar englez Samuel Johnson (1709-1784), autorul unui celebru „A Dictionary of the English Language” (1775), cel mai important dicționar al limbii engleze timp de 150 de ani, până la apariția celui intitulat „Oxford English Dictionary”.

Indiferent dacă se raportează la sfântul Bernard de Clairvaux sau la Samuel Johnson, lumea contemporană este convinsă de validitatea și expresivitatea expresiei „Drumul spre iad e pavat cu intenții bune”.

De-a lungul timpului, mulți politicieni și-au „câștigat” o viață veșnică în iad, încercând să aplice unele idei generoase. Bunăoară, să nu uităm că din intenția de a asigura poporului francez libertatea politică și a cuvântului, precum și egalitatea în fața legii, revoluția franceză de la 1786 s-a transformat într-o baie de sânge, în timpul căreia au murit milioane de francezi.

Să nu uităm nici de bunele intenții de a salva pacea Europei, cu care premierul britanic Arthur Neville Chamberlain și-a pus semnătura pe acordul de la Munchen, în 1938, acord ce a distrus o țară (Cehoslovacia) și i-a dat lui Hitler răgazul de a începe cucerirea continentului un an mai târziu.

Și tot bune intenții a avut și profesorul Cristian Socol, autorul celebrului program de guvernare cu care PSD-ul lui Liviu Dragnea a cîștigat alegerile din 2016. Bunele intenții ale profesorului Socol se refereau la credința sa nezdruncinată în realitatea teoriei „wageledgrowth”. Și atunci toată filosofia guvernării PSD, dirijată de către bunele intenții ale lui Socol, s-a restrâns la creșterea masivă a salariilor bugetarilor și a pensiilor, precum și supra-taxarea băncilor și a corporațiilor din zona utilităților (celebra ordonanță a lăcomiei).

Unde au adus România bunele intenții ale lui Socol? La dezastru, ne spune Comisia Europeană în toate prognozele și, mai ales, în ultima, cea publicată săptămâna trecută, prognoza de toamnă 2020.

Iată pe scurt cam ce situație are țara noastră acum, după trei ani de creșteri iraționale de salarii în sistemul bugetar și de creșteri populiste de pensii: suntem națiunea cu cel mai negru viitor din Uniune, o națiune care va trebui să se împrumute din ce în ce mai mult și mai scump.

Hai să traducem ce ne spune Comisia Europeană: anul acesta e pandemie și bugetul va avea venituri mici (în total doar 342, 5 miliarde lei), iar cheltuielile vor fi imense (448,5 miliarde lei). Vom avea, așadar, un deficit bugetar de 106 miliarde de lei (cam 21-22 miliarde de euro), bani pe care va trebui să-i împrumutăm și, pe viitor, să-i și plătim înapoi.

Asta înseamnă 10,3% din PIB.

Până aici nicio grozăvie, așa e în pandemie și toate statele europene vor avea aceeași problemă. Iată, Polonia va avea și ea un deficit de 202 miliarde de zloți (adică 8,8%) din PIB, Ungaria va suferi cu un deficit de 3933 miliarde de forinți ( 8,4% din PIB), iar Cehia va avea un deficit de 342 miliarde de coroane, 6,2% din PIB.

Problema noastră uriașă este aceea că, după ce se termină pandemia, vom avea nevoie de și mai mulți bani pe care să-i împrumutăm, adică ne va crește deficitul bugetului: în 2021 vom cheltui cu 124, 4 miliarde lei mai mult decât vom încasă, iar în 2022 deficitul va ajunge la 146,2 miliarde lei. Așadar, vom avea în 2021 o gaură la buget de 11,3% din PIB, iar în 2022 una de 12,5% din PIB!

Toate celelalte state din UE și, mai ales, competitorii noștri din Est vor avea deficite din ce în ce mai mici : Polonia va avea un deficit de 4,2% din PIB în 2021 și de 3% din PIB în 2022, Ungaria va avea un deficit de 5,4% din PIB în 2021 și unul de 4,3% din PIB în 2022, Cehia va avea un deficit de 4,7% din PIB în 2021 și de 3,7% din PIB în 2022.

Mai mult, hai să ne uităm și la ultimii ani: începând cu 2015, cehii au avut excedent bugetar (adică au strâns mai mulți bani decât au cheltuit), ungurii au avut deficite de 2,1% în ultimii doi ani, polonezii au avut deficite de sub 1% în ultimii doi ani (-0,2% și -0,7%), pe când noi am împins deficitul la maxim: 4,4% anul trecut, 2,9% acum doi ani, 2,6% în 2016 și 2017.

Iată și concluzia, dragi români: politicile de creștere masivă a salariilor bugetarilor și a pensiilor au adus România în postura de „bolnav al Europei”, cu cheltuieli permanente din ce în ce mai mari, care au condus la explozia datoriei publice și care vor aduce împrumuturi din ce în ce mai mari, la anul de 25 de miliarde de euro și peste doi ani de aproape 30 de miliarde de euro.

Împrumuturi mai mari înseamnă dobânzi și mai mari, dar ele vor aduce și celebrele „condiționalități” de la creditori: noi privatizări, noi concedieri, noi închideri de companii, noi impozite.

Și iată cum, din buna intenție de a crește economia prin consum din import, prin creștere de salarii și de pensii, se va ajunge să trăim din ce în ce mai prost. Bugetarii care s-au bucurat de salariile umflate din pix se vor trezi că unii dintre ei vor rămâne fără locuri de muncă, iar pensionarii se vor trezi că vor fi obligați să plătească noi contribuții de asigurări sociale și de sănătate, care le va anula toate măririle de pensii.

Nu știu unde se va afla profesorul Socol în 2021 sau 2022 când nivelul de trai din țară se va prăbuși, dar știu sigur că principala sa audiență, Liviu Dragnea și Dragoș Vâlcov, se vor bucura de averile lor uriașe prin Maldive sau pe la Monte Carlo.

Ceea ce mi se pare cel mai trist este faptul că poporul doarme liniștit, convins fiind că specialiști precum Cristian Socol sau Claudiu Năsui, cu ani mulți de școală bună în spate, cu cariere remarcabile și înzestrați cu darul vorbirii meșteșugite, nu pot să ne aducă în aceeași situație în care ne-a adus în 1981 un biet cizmar, Nicolae Ceaușescu pe numele său.

Numai că intențiile prea bune ale unor intelectuali veritabili pot deveni arme letale în mâna unor politicieni precum Dragoș Vâlcov sau Liviu Dragnea. Letale pentru propriul popor.

Oare Dan Barna și Dacian Cioloș chiar vor să fie comparați de istorie cu Liviu Dragnea? Cel puțin Dacian Cioloș, ca fost prim ministru, ar putea să pună mâna pe creion și să mai revadă o dată propriul program politic, poate realizează iadul în care ne va târî pe noi toți…

Petrișor Peiu / spotmedia.ro 
 


Preluat de la: Timpul.md