Igor Dodon a vorbit zilele trecute din nou despre alegerile parlamentare anticipate. Am scris anterior că, dacă până la 8 mai a.c. inclusiv Guvernul Chicu nu demisiona sau nu era demis, alegerile parlamentare anticipate până la alegerile prezidențiale ordinare nu sunt posibile.
Ziua de 8 mai 2020 a trecut, Guvernul Chicu este în funcție, prin urmare alegerile parlamentare anticipate nu mai pot fi organizate până la alegerile prezidențiale ordinare.
Unica posibilitate de a avea alegeri parlamentare anticipate este demisia lui Igor Dodon. În acest caz, interdicția conținută la art.85 alin.(4) din Constituție – care prevede că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova – nu mai este aplicabilă și, prin urmare, dacă sunt întrunite circumstanțele constituționale pentru dizolvarea Parlamentului, alegerile parlamentare anticipate se pot organiza.
Circumstanțele constituționale pentru dizolvarea Parlamentului sunt cunoscute – Guvernul demisionează sau este demis și timp de 3 luni ori timp de 45 de zile (în interiorul acestor 3 luni) de la prima solicitare şi după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură nu se reușește investirea unui nou Guvern. Dacă acestea nu sunt întrunite, chiar și dacă Igor Dodon demisionează, alegerile parlamentare anticipate nu pot avea loc.
Dacă admitem că Igor Dodon demisionează și, totodată, sunt întrunite circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului, întrebarea care apare este dacă alegerile parlamentare anticipate și alegerile prezidențiale anticipate pot fi organizate în aceeași zi.
Conform actualei jurisprudențe a Curții Constituționale [paragrafele 56 și 57 din Hotărârea nr.29/2015], comasarea alegerilor parlamentare cu cele prezidențiale nu este posibilă. Raționamentul interdicției este de a nu permite partidului care susține un Președinte de a implica acest Președintele în campania electorală în favoarea acestui partid.
Dar dacă totuși Președintele demisionează și, în paralel, sunt întrunite circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului, în ambele cazuri intervenind obligațiile constituționale de a organiza alegeri anticipate pentru Parlament (art.61 alin.(3) din Constituție) și pentru funcția de Președinte (art.90 alin.(4) din Constituție)? În acest caz Curtea Constituțională va trebuie să ofere soluția. Nu exclud că, în situația în care termenii în care obligațiile constituționale pentru organizarea alegerilor anticipate pentru Parlament și funcția de Președinte se contrapun, Curtea Constituțională ar putea permite ca ambele scrutine să aibă loc în aceeași zi, inclusiv prin revizuirea Hotărârii nr.29/2015. Dar, din nou, această ipoteză este valabilă doar dacă Igor Dodon demisionează și, în paralel, sunt întrunite circumstanțele constituționale pentru dizolvarea Parlamentului. Altfel nicidecum.
Sergiu Litvinenco
Preluat de la: Timpul.md