De asemenea, a fost în trecut martor la cîteva cutremure de gheață, numite oficial crioseisme. „E ca și cum cineva ar rupe o ramură foarte mare dintr-un copac sau ar sparge o folie cu bule foarte mari. Nu este chiar ca un foc de armă, dar se aude foarte tare”, a spus Ford. „Trepidațiile sînt mai puțin frecvente.
Acestea pot fi ca niște cutremure mici, dar nu suficient de puternice încît să cadă tablourile de pe pereți”, a explicat climatologul. Cutremurele de gheață pot provoca teamă, mai ales dacă oamenii nu cunosc fenomenul, dar nu reprezintă niciun pericol real, a adăugat Ford. În cazuri extreme, pot provoca avarii drumurilor sau fundațiilor clădirilor, dar acest lucru este rar. Cutremurele de gheață se pot întîmpla oriunde, dar doar în anumite condiții meteorologice.
De obicei au loc după o perioadă umedă, ploioasă, care are un efect de izolare, pe sol. Nu se știe totuși cît de frecvente sînt cutremurele de gheață, deoarece nu există încă suficiente cercetări despre ele.
„Trebuie ca solul să fie aproape saturat cu apă, iar apoi vremea să se răcească brusc și să înghețe totul”, a explicat Ford. Dacă solul este înghețat, acesta acționează ca un material diferit.
Devine mai solid și nu se mai dilată sau contractă, așa cum ar fi în mod normal. „Acea apă din sol îngheață și se extinde în sol și, în esență, crapă sau fracturează solul înghețat.
Iar acea fractură provoacă zgomotul exploziv și puternic,” a spus el. În nordul Finlandei, mai multe cutremure de gheață relativ puternice care au avut loc în orașul Oulu au provocat îngrijorare după ce fenomenul seismic a deteriorat o casă în 2016 și a rupt drumurile în acel an și din nou în 2021. În timpul iernii anilor 2022 și 2023, o echipă de cercetători finlandezi a instalat două rețele de instrumente seismice, una în Oulu și una mai la nord în Sodankylä, pentru a investiga fenomenul.
Oamenii de știință au împărtășit date preliminare din studiul lor la sfîrșitul anului trecut. Ei au reușit să identifice cutremurele de gheață în datele seismice pe care le-au colectat, deoarece forma de undă este distinctă, a spus Kari Moisio, cercetător principal la Universitatea din Oulu și unul dintre autorii unui studiu care urmează să fie publicat în curînd. Echipa sa a urmărit, de asemenea, temperatura solului pe parcursul studiului.
Cercetătorii au detectat 11 cutremure de gheață lîngă Oulu și 34 mai la nord, lîngă Sodankylä, în perioada studiului. Cutremurele de gheață pot avea loc atunci cînd temperatura scade rapid la mai mult de minus 20 de grade Celsius, cu o rată de aproximativ 1 grad pe oră, au descoperit cercetătorii.
Preluat de la: Noi.md