Curtea Constitutţională a respins drept inadmisibilă sesizarea PSRM privind atribuțiile şefului statului în domeniul desemnării candidatului la funcția de prim-ministru.
Autorii sesizării Vasile Bolea şi Grigore Novac au solicitat Curții Constituționale să explice următoarele chestiuni, prin prisma articolelor 85 și 98 din Constituție:
„a) Care este termenul limită în cadrul căruia Președintele Republicii Moldova urmează să facă prima desemnare a candidatului la funcția de Prim-ministru, în cadrul termenului general de trei luni?
b) Refuzul sau inacțiunea Președintelui Republicii Moldova de a desemna un candidat la funcția de Prim-ministru constituie o faptă gravă prin care încalcă prevederile Constituției?
c) Care sunt consecințele cazului în care Președintele Republicii Moldova nu a desemnat candidatura la funcția de Prim-ministru, iar între timp s-a scurs termenul de trei luni?
d) Care sunt consecințele cazului în care Președintele Republicii Moldova a desemnat candidatul la funcția de Prim-ministru ignorând condițiile temporale de 45 de zile de la prima solicitare, precum și în cazul în care refuză să desemneze a doua candidatură?
e) Constituie drept temei de dizolvare a Parlamentului imposibilitatea formării Guvernului timp de trei luni drept rezultat al refuzului Șefului statului de a desemna candidatul la funcția de Prim-ministru?
f) Care este consecința în cazul dacă Președintele Republicii Moldova, în urma consultării fracțiunilor parlamentare, consideră că mai există șanse reale pentru a învesti Guvernul prin intermediul Parlamentului e
În această cauză, Curtea constată că deşi autorii sesizării au solicitat interpretarea articolelor 85 și 98 din Constituţie, ei nu au demonstrat, printr-o argumentare raportată separat la fiecare normă invocată, în ce măsură acestea sunt neclare şi reclamă o interpretare din partea Curţii.
„Prin formularea unor opinii despre subiectul atribuțiilor Președintelui Republicii în domeniul desemnării candidatului la funcția de Prim-ministru și al dizolvării Parlamentului (numite de autorii sesizării „axiome juridice”), bazate în mare parte pe jurisprudența Curții, și prin adresarea unor întrebări la acest subiect, fără a argumenta neclaritatea acestuia, autorii sesizării nu au demonstrat Curții că problemele puse în discuție le sunt neclare și pretind o interpretare suplimentară a sa”, se arată în decizia Curţii Constituţionale.
Preluat de la: Publika.md