Calendar 8 septembrie: 1941 – A început Blocada Leningradului: Asediul de 900 de zile care a lăsat în urmă 1 milion de morți

 1157 – S-a născut Regele Richard I al Angliei (d. 1199).

1504 – Sculptura din marmură care îl înfățișează pe regele David, realizată de Michelangelo Buonarroti, a fost dezvelită la Florența.

1870 – S-a născut prințesa Maria, singurul copil al Regelui Carol I al României și al Reginei Elisabeta. Fetița s-a îmbolnăvit de scarlatină în primăvara lui 1874, în timpul unei epidemii ce cuprinsese întreaga țară. A murit câteva zile mai târziu.

1888 – La Londra a fost găsit corpul celei de-a doua victime a lui Jack Spintecătorul, Annie Chapman.

1636 – A fost fondată Universitatea Harvard.

1941 – A început Blocada Leningradului: Asediul de 900 de zile care a lăsat în urmă 1 milion de morți.

Stalin a reorganizat apărarea Leningradului, numindu-l la 10 septembrie pe generalul Jukov, comandant al Frontului Leningrad. Rolul lui Jukov a fost acela de a stabiliza linia frontului din Leningrad. Jukov a abordat tactica contaatacurilor cu obiectivul de a hărțui și extenua trupele germane și finlandeze. Atacul combinat germano-finladez a reușit să penetreze liniile defensive din apropierea portului Leningrad, fiind la 3 kilometri de uzina Kirov, care producea tancurile grele KV. Contraofensiva lui Jukov, care a beneficiat de suportul bateriilor de artilerie terestră și navală, a reușit să stopeze înaintarea trupelor germane și finlandeze.

Strategia lui Jukov a reușit să păstreze neocupat orașul, dar în același timp a dus și la schimbarea strategiei armatei germane. Pe 22 septembrie, Hitler hotărește că rețeta distrugerii Leningradului va fi asediul prelungit, care să ducă la exterminarea populației orașului prin înfometare și bombardamente. Chiar și în cazul unei ocupații, Hitler considera că aprovizionarea unui oraș precum Leningradul ar fi fost o bătaie de cap prea mare, având în vedere că se intenționa distrugerea sa completă.

Singura posibilitate de aprovizionare a Leningradului rămăsese pe lacul Ladoga sau pe calea aerului. Inelul de încercuire din jurul orașului nu era unul complet, având în vedere faptul că armata sovietică a reușit să păstreze controlul asupra fâșiei de teritoriu dintre Leningrad și lacul Ladoga. “Drumul vieții”, așa cum era numită ruta de aprovizionare pe lacul Ladoga, a ajutat la supraviețuirea orașului în timpul asediului, mai ales în prima iarnă din 1941 .Tot pe această rută erau evacuați și o parte din civilii din oraș. La fel ca și Leningradul, ruta de aprovizionare peste lacul Ladoga era ținta bombardamentelor Luftwaffe.

Populația Leningradului a suferit enorm în perioada asediului, și în special în timpul primei ierni. Întreruperea utilităților publice, foametea și epidemiile au răvășit tot orașul . Impactul imediat al blocadei a fost reducerea stocului de alimente, muniție și combustibil. Distrugerea depozitului de alimente Badaevski, în urma bombardamentelor germane din 12 septembrie 1941, a agravat și mai mult criza alimentară.

În scurt timp, hrana și combustibilul au ajuns să fie raționalizate. Sistemul de raționalizare era bazat pe norme stricte bazate pe funcția militară sau pe nivelul de muncă prestat de fiecare individ. Punctul critic al raționalizării a fost atins la 20 noiembrie (în perioada septembrie-noiembrie, orașul a fost complet izolat)atunci când un muncitor primea 375 de grame de pâine, iar un inginer sau lucrător tehnic, 250 de grame. Copii și alți aparținători primeau doar 125 de grame de pâine pe zi(pâine care uneori conținea un procent de până la 50% celuloză).

Nu trebuie uitat faptul că la unele sarcini publice, precum deszăpezirea, copii erau de asemenea obligați să participe. Soldații primeau 500 grame de pâine. În ciuda acestor rații atât de mici, activitatea fabricilor și uzinelor (reprofilate exclusiv pe producția de război), a școlilor, a universităților, a teatrelor și a operelor precum și altor insituții publice nu a încetat. O mare parte a Simfoniei a VII-a Leningrad de Dmitri Şoștakovici a fost scrisă în perioada blocadei. Atașamentul leningrădenilor pentru cultură s-a manifestat chiar și în aceste condiții atât de precare. Sărbătorile tradiționale erau în continuare serbate de locuitori orașului, în ciuda faptului că existau atâtea lipsuri. Cetățenii au preferat să moară de frig decât să ardă cărți de o inestimabilă valoare sau piese de mobilier vechi de 200 de ani.

Din ianuarie 1942, în oraș nu mai era nici electricitate și nici aprovizionare cu apă. Locuitorii erau nevoiți ca în timpul iernii, să scoată apă din gheața râului Neva. Având în vedere că populația era obligată să folosească lemne de foc pentru a-și încălzi locuința și pentru a găti, în oraș au început să apără din ce în ce mai multe incendii, care erau cu greu stăpânite în lipsa unei rețele de apă funcționale.

Pe străzile Leningradului, corpurile neînsuflețite a celor răpuși de foamete, frig și boli era un peisaj macabru care nu mai uimea niciun trecător. Atunci când pământul era înghețat, autoritățile orașului foloseau dinamită pentru a crea gropi comune în care îngropau miile de victime răpuse de foamete sau de bombardamente. Moartea era la tot pasul, înregistrându-se chiar și cazuri de canibalism. Un total de 260 de leningrădeni au fost condamnați pentru canibalism. Bandele de tâlhari erau și ele întâlnite în special după bombardamente, atunci când profitau de haos pentru a fura diferite bunuri. În scopul de a combate tâlhăria, în oraș sunt înființate gărzi de miliții înarmate.

1944 – Londra a fost lovită pentru prima dată de rachetele germane V-2.

1949 – A murit compozitorul german Richard Strauss (n. 1864).

1994 – La Berlin, a avut loc ceremonia plecării trupelor aliate (americane, britanice și franceze) prezente în Berlinul de Vest după anul 1945. Ceremonia a avut loc în prezența președintelui Franței, François Mitterrand, a premierului britanic, John Major, a secretarului de stat american, Warren Christopher și a cancelarului german, Helmut Kohl.

2004 – A murit interpretul de muzică ușoară Dan Spătaru (n. 1939). 

historia.ro


Preluat de la: Timpul.md