Ex președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase a discutat cu Valentina Ursu, jurnalista postului de radio Europa Liberă, despre particularitățile transferului de putere de la Igor Dodon către Maia Sandu:
Dizolvarea parlamentului e mai mult o problemă politică, de cât juridică
Referințele la vocea poporului, că „parlamentul nu ar fi reprezentativ” sau „nu ar mai fi eficient” nu sunt argumente legale, iar un parlament nu poate fi dizolvat pe astfel de motive. Există doar doua temeiuri în Constituție care condiționează procedura de dizolvare a parlamentului – imposibilitatea parlamentului de a vota legi și imposibilitatea de a învesti un guvern. La ora actuală, există un guvern în funcție, iar parlamentul votează legi. Din această perspectivă, Curtea Constituțională nu ar avea argumentele necesare pentru a constata circumstanțele care justifică dizolvarea parlamentului. Doar în cazul în care guvernul va demisiona și nu va fi posibilă învestirea unui nou guvern în termen de 90 de zile, președintele va avea dreptul să se adreseze Curții Constituționale și să ceară constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea parlamentului.
Dizolvarea parlamentului e o problemă mai mult politică, de cât juridică. Trebuie să înțelegem că victoria Maiei Sandu înseamnă mult mai mult decât schimbarea unui președinte. Astfel, politicienii care cu adevărat privesc politica ca o activitate în beneficiul societății și nu ca pe o afacere, trebuie să fie conștienți de dimensiunea schimbării care s-a produs în societatea moldovenească. Din aceasta perspectivă, problema dizolvării parlamentului nu trebuie privită ca pe una pur juridică. Este necesară adoptarea unei decizii politice asumate de întregii clasă politică, iar soluțiile juridice se vor găsi mult mai repede.”
Alegerile parlamentare anticipate sunt premisa de bază pentru efectuarea reformelor
Atâta timp cât executivul există, și nu este demis, se prezumă că el are sprijin parlamentar, nu contează dacă există o majoritate formalizată sau una neformalizată. Astfel, până când nu va fi depusă o moțiune și nu va fi întrunit numărul necesar de voturi pentru a demite actualul guvern, el rămâne a fi absolut funcțional și nu există nici o posibilitate de a pune în discuție dizolvarea parlamentului.
Președinta Maia Sandu își va începe mandatul la fel ca și predecesorul său Igor Dodon, cu un parlament pe care nu-l controlează. Republica Moldova este republică parlamentară, nu există absolut necesitatea ca președintele să aibă o majoritate în parlament. În anumite condiții este chiar dăunător ca președintele să aibă o astfel de majoritate, deoarece aceasta ar reduce la zero principiul separației puterilor în stat și ar transforma președintele dintr-un arbitru neutru într-un jucător activ, ceea ce ar distorsiona întreaga arhitectura instituțională, făcând-o să funcționeze așa cum a funcționat acești 30 de ani, cu excepția mandatului președintelui Timofti.
Eventualele alegeri anticipate, nu sunt o garanție că Președinta Maia Sandu va pute obține o majoritate calificată, capabilă să investească un guvern
Este riscant sa-ți canalizezi toată energia și eforturile spre dizolvarea parlamentului în speranța că în urma alegerilor anticipate va fi posibilă crearea unei majorități loiale președintelui și abia mai apoi să începem să facem schimbările.
În mod normal, sistemul nostru constituțional presupune că președintele trebuie să aibă o voce puternică politică, o voce morală, în spatele care s-ar baza pe o susținere populară suficient de puternică, încât președintele să poată influența agenda politică a parlamentului, chiar și neavând o majoritate. Eu cred ca Dna Sandu are o astfel de voce, iar parlamentului îi va fi greu să facă abstracție de ea, fără a pierde din sprijinul popular.
Președinta Maia Sandu poate să construiască un alt model de a face politică…
Dna președintă Sandu are în fața sa o alegere strategică, fundamentală pe care trebuie să o facă – să opteze pentru un model politic pe care ea îl va urma: fie va urma modelul statelor baltice unde președinții celor trei state au competențe limitate și nu au majorități controlabile în parlament, fiind arbitri neutri, iar grație puterii morale și încrederii care le este dată de societate, pot influența agenda politică, fie să mergem pe varianta pe care s-a mers la noi, unde fiecare președinte a fost preocupat exclusiv de „înjghebarea” unor majorități, (de cele mai dese ori prin corupție și șantaj). Să ne amintim cum s-a format AIE-1, cum s-a format AIE-2, nu mai vorbesc de actuala majoritate cum s-a format sau cum se formau în perioada guvernării democrate. Această opțiune presupune riscul revenirii la modelul „ghișeului unic”, de care ne-am despărțit odată cu plecarea lui Igor Dodon, unde toată puterea trebuia să fie concentrată într-un singur birou.
Președintele poate bloca în anumite situații decizii ale executivului
Fiind la un punct de răscruce istorică, dna președintă Maia Sandu poate după 30 de ani, să construiască un alt model de a face politică. Pe lângă acea voce morala despre care vorbeam, dna Sandu are un set de instrumente, legale (refuzul de promulga legi, dreptul de a sesiza CCM până la intrarea legii în vigoare, posibilitatea de a condiționa anumite remanieri guvernamentale, de a refuza numirea anumitor judecători care nu sunt potriviți pentru funcțiile ocupate, dreptul de numire a Procurorul general, ambasadorilor etc). Sistemul nostru constituțional este bine construit și destul de echilibrat pentru a asigura funcționalitatea principilor unei societăți democratice.
Mai există un instrument pe care nici un președinte nu l-a folosit cândva și pe care Dna Maia Sandu îl poate folosi. Este vorba de dreptul președintelui stabilit de art. 88 i) din Constituție de a suspenda actele Guvernului, ce contravin legislației, până la adoptarea hotărârii definitive a Curții Constituționale.
Președintele poate fi foarte eficient și poate influența substanțial agenda politica folosindu-și eficient dreptul său constituțional la inițiativă legislativă.
Dna Sandu nu-și va dezamăgi electoratul dacă nu va realiza toate promisiunile sale, în cazul în care va rămâne a fi o voce morală și dacă va fi mereu prezentă cu mesaje politie puternice care să rezoneze cu necesitățile societății.
Este adevărat că așteptările de la dna Sandu sunt foarte ridicate, dar asta nu trebuie să descurajeze pe cineva. Așteptările se pot transforma dezamăgiri, dar se pot transforma și în încredere, dacă persoana vizată este este onestă și de bună credință.
Republica Moldova are nevoie de un plan de țară, pentru 10 ani, un plan de reforme, inclusiv pe justiție și anticorupție. Să nu ne facem iluzii, astfel de reforme, nu au cum să fie realizate peste noapte și nici într-un an de zile.
Societatea noastră trebuie să se maturizeze și să înțeleagă că într-un mandat de patru ani nu pot fi rezolvate toate problemele acumulate timp de câteva decenii. Astfel, ar fi total greșit dacă am pune presiuni irealiste și inutile pe dna Sandu. Asta nu va avea un alt efect de cât să o determine să recurgă la populism și la acțiuni superficiale.
De fapt, cred că este cazul unei răspunderi partajate: pe de o parte, este răspunderea președintelui de a-și pune în aplicare angajamentele sale politice, de cealaltă parte, societatea trebuie să accepte că anumite reforme, pentru a fi durabile necesită timp. Dacă oamenii se așteaptă ce de la 1 ianuarie președinte că le va mări salariile sau pensiile, acest lucru nu se va întâmpla. Nici justiția nu va arăta într-un an-doi ca in Lituania sau Estonia. Trebuie să acceptăm că veniturile vor crește durabil doar atunci când va crește economia, iar justiția va face dreptate doar după o serie de reforme destul de complicate care vor dura ani de zile. Astfel, suntem cu toții puși în fața unui test de maturitate, iar punând presiuni iraționale, doar vom determina ca toată această energetică să se refuleze în populism.”
Maia Sandu va trebui să restabilească relațiile bune cu România și cu Ucraina
Relațiile cu aceste două țări sunt cruciale pentru Republica Moldova. Sunt vecinii noștri cu care ne aflăm într-o interdependență geopolitică și economică totală. Este cel mai important pas pe care trebuie făcut pentru acest moment. Al doilea pas care cred eu că îl va face dna Sandu va fi scoaterea Republicii Moldova din izolarea internațională. Sigur și la acest capitol trebuie să avem așteptări realiste: dacă cineva crede că alegerea dnei Sandu la putere va deschide portițele de finanțare pentru guvernul Chicu, acest lucrul nu se va întâmpla. Guvernul Chicu nu mai poate fi reabilitat. Nu văd nici o șansă ca acest guvern să poată restabili un dialog normal cu partenerii noștri de dezvoltare. Astfel, o anumită perioada de timp, cel mai probabil vom asista la un paradox – pe de o parte, vom avea un președinte care va merge în cancelariile occidentale, va încerca să „deschidă” această țară, iar de cealaltă parte, vom avea un guvern retrograd, format în mare parte de politruci socialiști cu o calificare și o credibilitate la cote absolut dezastruoase.”
Krasnoselski la fel ca și Igor Dodon este o marionetă a Federației Ruse. Discuțiile cu așa-numitul lider de la Tiraspol sunt absolut inutile
Referitor la criza transnistreană, noi trebuie să discutăm cu cei care iau decizii dar nu cu marionetele acestora. Or, deciziile sunt luate la Moscova, și nu la Tiraspol. Discuțiile cu Krasnoselski nu fac altceva decât să legitimeze regimul de la Tiraspol, perpetuând astfel starea de ocupație militară rusească pe care o avem din anii ’90.
Dna Sandu trebuie să poarte discuțiile pe marile noastre dosare, inclusiv cel referitor la statutul teritoriilor ocupate din Estul Republicii Moldova, cu acele cancelarii unde se iau deciziile. Or, acest loc nu este Tiraspolul.
Krasnoselski la fel ca și Igor Dodon este o marionetă a Federației Ruse. Ceea ce a făcut Igor Dodon în mandatul său în relația cu Transnistria, nu a făcut decât să joace rolul care i-a fost acordat de Kremlin în acest joc de prost gust: care se numește negocierile cu Tiraspolul. Singura „deschidere” pe care am văzut-o din partea Tiraspolului, a fost atunci când Rusia i-a furnizat lui Dodon voturi transnistrene „la kilogram”. În rest, nu a mers nimic.
Dna Sandu nu va putea obține nimic mai mult, dacă va urma aceeași logică păguboasă de a discuta cu Krasnoselski. Singura dimensiune, pe care se poate fi discutat cu administrația de la Tiraspol ține de chestiunile umanitare care ne-ar permite nouă ca stat recunoscut pe plan internațional să ne onorăm obligațiile față de cetățenii noștri care se află temporar în teritoriile ocupate.
Preluat de la: Timpul.md