Burebista a reuşit să unească toate triburile sub o singură stăpânire şi a cucerit un teritoriu uriaş. Misterul dispariţiei sale fulgerătoare de pe scena istoriei nu a fost dezlegat nici astăzi. Sunt mai multe ipoteze legate de moartea acestuia. Unii spun că ar fi fost ucis de o revoltă a unor nobili, iar alții declară că a fost omorât chiar de apropiații lui. 

Burebista a murit în același an cu Caesar, adică în 44 îHr, ambii sfârșind asasinați. Cel puțin asta arată puținele informații privind moartea lui Burebista. „Iar Burebista a sfârşit prin a fi răsturnat de nişte răsculaţi înainte ca romanii să fi pornit o armată împotriva lui. Cei ce i-au urmat au îmbucăţit întinderea stăpânită de el, în mai multe părţi”, arată același Strabon.

Nu se știe însă cine au fost asasinii și care au fost motivele răsculaților. Istoricii au emis însă o serie de ipoteze. Cea mai la îndemână se leagă de căpeteniile dacice care-și pierduseră puterea absolută în teritoriile lor, odată cu stăpânirea lui Burebista. Cel mai probabil, este vorba despre căpetenii din zone limitrofe, mai îndepărtate de centrul de la Sarmizegetusa.

„Unificarea Daciei întregi sub o singură stăpânire nu era pe placul multora dintre nobilii daco-geţi, nevoiţi să se închine lui Burebista şi să renunţe la vechea lor autonomie şi la o parte din privilegiile lor. Această aristocraţie tribală nemulţumită urzeşte un complot. Şi cam în aceeaşi vreme îşi are Caesar căderea în plin Senat, străpuns de loviturile de pumnal ale conjuraţilor. Burebista era şi el ucis de o revoltă a unor nobili”, descria uciderea lui Burebista, Hadrian Daicoviciu, conform historia.ro.

Alte ipoteze în cazul morții marelui Burebista arată însă contrariul. Mai precis, Burebista ar fi fost înlăturat și ucis de aproapiații săi, altfel spus, un fel de lovitură de palat. Cumva, o ipoteză logică, având în vedere că asasinii puteau opera mult mai ușor dacă se aflau mai mereu în preajma regelui dac și îi cunoșteau obiceiurile. Există și supoziția că Deceneu, marele preot, nu ar fi fost străin de acest asasinat.

„Acele căpetenii nemulţumite trebuie să fi făcut parte din anturajul regelui. Nu putea fi vorba decât de vârfuri ale aristocraţiei şi acestea făceau parte din curtea regelui”, scria și istoricul  Horaţiu Crişan.

Tot Horațiu Crișan avansează și o altă ipoteză, precizând că nu este ” de necrezut”, și anume că Burebista ar fi fost la ordinele romanilor. Aceștia ar fi găsit trădătorii, nobili nemulțumiți de la curtea regelui dac, pe care i-ar fi plătit pentru a-l înlătura pe acesta.

„Lucrul nu pare de necrezut, şi nici fără analogii. Este neîndoielnic faptul că romanii nu puteau privi cu ochi buni, nu puteau să le fie pe plac ridicarea daco-geţilor în frunte cu nebiruitul lor rege”, adăuga Horațiu Crișan.

Și asta în condițiile în care, după moartea lui Caesar, Octavian, nepotul său, și Marc Antoniu se aflau în război civil, iar pentru Octavian moartea lui Burebista, fără o confruntare militară, ar fi fost avantajoasă. Mai ales că regele dac se spune că avea o armată de 200.000 de barbari, o forță de temut. daci

Preluat de la: Timpul.md