Psihologul clinic Erico Gnaulati crede, că de vină este seriozitatea excesivă. Traiul nu e plictisitor, ci amuzant, iar imposibilitatea de a ajunge la un acord în niște chestiuni elementare poate fi percepută nu ca ceva tragic, ci ca ceva haios și absurd. Cercetările demonstrează, că anume simțul umorului ajută perechile, care au trăit împreună zece de ani, să aplaneze tot felul de contradicții.

Din punctul de vedere al evoluției, relațiile de lungă durată nu-s pe puterile noastre, deși pentru mulți dintre noi ele par cele mai atractive.

În prezent, în multe țări oamenii se căsătoresc, în mediu, la douăzeci de ani. Dacă presupunem că tinerii, trăind împreună, vor ajunge la 70–80 de ani și vor fi reciproc fideli, mariajul lor va dura 60 de ani— este mult mai mult ca în cazul majorității relațiilor din întreaga istorie a omenirii.

Comedianta Wanda Sykes s-a exprimat mai puțin academic:

«Pînă moartea ne va despărți. Erau vremurile biblice. . Atunci ei puteau spune fără probleme „pînă moartea ne va despărți“, pentru că nimeni nu trăia mult. Ei aveau epidemii. Cum numai băiatul începea să te enerveze, năvăleau lăcustele și povestea se termina».

Pentru ca perechile de azi să poată trăi sub același acoperiș așa de mult timp, ele trebuie să treacă printr-un proces complicat de adaptare. Trebuie să înțeleagă, dacă trebuie să lase scaunul de toaletă deschis sau închis, dacă să deschidă scrisorile sau să le lase închise, să pună sau nu folia în coșul de colectare separată a deșeurilor, sau să o arunce la gunoi, să lase pe noapte vesela nespălată în lavoar sau înainte de somn să o pună în mașina de spălat vase, să folosească sau nu subtitrarea filmelor. Lista este infinită. Și de multe ori examinarea ei înseamnă să te cerți.

O altă problemă în relații este plictiseala, partenerul parcă nu-ți mai este interesant, dar și despărțirea pare prea dureroasă. Frica să nu-ți scape ceva, ideea obsesivă de a te reinventa și veșnica odisee în căutarea adevăratei tale jumătăți – iată metodele clasice de a ceda în fața rutinei familiale. Însă ea inevitabil apare în viața fiecărui cuplu, de aceea pentru a ne adapta trebuie să înțelegem acest fenomen.

Cum anume putem să o facem?

Chiar și specialiștilor în relații de familie deseori le scapă faptul, că într-un mariaj umorul, ironia și simțul absurdului pot fi foarte utile. Eu cred, că acestea-s cele mai directe căi spre depășirea tuturor necazurilor apărute în căsătorie și relațiile romantice de durată.

Să începem cu aceea, că utilizarea atentă a umorului este o metodă perfectă de a respinge o obiecție iritantă, a-i da partenerului de înțeles că tonul lui este nepotrivit și a evita cearta. Una dintre cliente mi-a povestit recent istoria relațiilor sale cu soțul, neliniștit de faptul că ea cheltuiește prea des banii. Odată, ea a cumpărat mai multe coșuri mari. Soțul a întrebat-o, pe un ton critic, pentru ce are nevoie de ele. Ea a răspuns în glumă, că în ele se poate ședea, și s-a prefăcut că intenționează să o facă. Ambii au început a hohoti și cu asta totul s-a terminat.

Umorul te ajută să depășești și neplăceri mai grave. Dacă cumnatul meu nu poate găsi ustensilele de bucătărie acolo unde le-a lăsat, îi spune cumnatei mele ceva de genul: «Dacă tu ai fi o spatulă, unde ai fi?» Soția unui bun prieten de-al meu are obiceiul de a i se adresa cu întrebări haioase de genul: «Ai vrut să lași aragazul aprins?» Da unul dintre prietenii mei, foarte vorbăreț, de obicei își însoțește comentariile haioase cu ceva de genul «pentru ca istoria să fie mai lungă …».

Mai există și «critica în formă de laudă» — o formă frecventă de sarcasm, care utilizată cu bună dispoziție poate deveni o metodă delicată de a-i atrage partenerului atenția la niște obiceiuri ale sale, care complică viața celor din preajmă. Îmi amintesc de un comentariu făcut de vecina mea despre iubitul ei: «Julian mereu are pe față urme de bucate. În rest el este perfecțiunea însăși!»

În opinia savanților, umorul poate fi de două categorii: afirmativ și autoironic, ambele pot consolida relațiile de durată. Primul ne ajută să-i distrăm pe alții, să menținem atitudinea pozitivă și să revitalizăm relația. Al doilea – să ne autoironizăm binevoitor și să vedem hilarul în situațiile dificile ale vieții.

Conform unui studiu belgian, în care erau comparate zeci de persoane căsătorite și divorțate, metoda sigură de a fi mulțumit de viața familială și a reduce riscul unui divorț este apelarea frecventă la ambele categorii ale umorului.

Perechile în etate, căsătorite mai bine de 35 de ani, mizează mai mult pe umor pentru a-și exprima gingășia și a evita certurile.

Dacă oamenii se veselesc împreună, înseamnă că-s foarte apropiați și se înțeleg reciproc. La generalizarea unor cercetări la acest subiect, Sarah Algo de la Universitatea din Carolina de Nord din Chapel Hill a concluzionat:

«Oamenii care au petrecut mai mult timp rîzînd cu partenerul au simțit că seamănă cu el și îl înțeleg mai bine ».

Alte cercetări ale perechilor tinere arată importanța umorului în construirea reușită a relației. Sondajul CBS News, efectuat în a. 2010, a arătat, că pentru a construi familia simțul umorului este de cinci ori mai important ca sexul. Studiul, efectuat în România în a. 2018 printre tinerii aflați într-o relație romantică între 1 și 5 ani, a demonstrat că la aprecierea partenerului simțul umorului depășește atractivitatea fizică, ambițiile, potențialul de salarizare și individualitatea sclipitoare.

Dacă persoanele trăiesc împreună un timp îndelungat, schimbul de glume capătă o însemnătate aparte. S-astabilit, că perechile căsătorite mai bine de 35 de ani se bazează pe umor într-o măsură mai mare, pentru a-și exprima gingășia și a evita certurile, comparativ cu cele căsătorite mai bine de 15 ani. Articolul din Science Daily din a.2018 îndeamnă partenerii să respecte cursul ales:

«Luna de miere s-a terminat demult? Țineți-vă. Un nou studiu al Universității din California, Berkeley, arată că divergențele acute, care pot apărea în etapele incipiente și medii ale unui mariaj, cu timpul se înmoaie, căci conflictele cedează locul umorului și acceptării ».

Pe măsură ce perechile îmbătrînesc, umorul adesea înlocuiește cearta, și astfel viața lor devine mai confortabilă.

E valabil și în cazul meu. Zilele trecute în timpul dejunului soția mea Janet mi-a spus timid, că a dormit prost noaptea din cauza sforăitului meu. Ea a înregistrat sforăitul la smartphone, ca dovadă incontestabilă. Ascultam împreună înregistrarea și eu am glumit: «Vai, dar e destul de melodic. Chiar pot eu așa ceva?». Ne-am amuzat împreună și Janet m-a rugat amabil să încep din nou să fac gargară cu o soluție specială înainte de culcare, pentru a-mi stopa sforăitul. Acum zece ani această discuție s-ar fi terminat cu scandal și eu, pentru a mă apăra, aș fi făcut trimitere la sforăitul ei.

Comediantul Sinbad este mai puțin optimist în parodia sa despre sforăit. Glumind despre o doamnă din sală, care se jeluia că după nuntă soțul ei începuse să sforăie, comediantul s-a lansat într-o tiradă violentă: «Ai supt viața din el. Nu-i ajunge aer… El doar încearcă să supraviețuiască o noapte. El nu sforăie, el moare. În fiecare noapte puțin. Puțintel de tot. Voi numiți asta apnee în somn, noi îi spunem căsătorie».

Pentru a supraviețui într-o căsătorie sau în orice altă relație de zeci de ani, este esențial ca fiecare partener să se adapteze la ceea ce poate obține, real, de la celălalt. Doar atunci legăturile amoroase se vor consolida cu trecerea timpului. Dacă relațiile satisfac necesitățile noastre cotidiene, ceea ce le face să se dezvolte fără a deveni necontrolate, este dispoziția de a accepta trăsăturile negative ale partenerului.

Fiecare persoană — și tu, și partenerul tău — este o sursă potențială de numeroase motive de irascibilitate, de aceea deschiderea față de neajunsurile altuia, capacitatea de a le percepe cu umor este absolut necesară pentru construirea unei familii. Trebuie să găsești un motiv de a te amuza, nu de a te certa.

Preluat de la: Noi.md