„După ce a distrus sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, acceptând să fie subfinanțat și castrat de autoritate, predându-l în final la dispoziția politicului, în calitatea sa de “comandant suprem”, Klaus Iohannis a conștientizat că e mai mică distanța de la Bruxelles la pârtia de schi de la St. Moritz-Elveția sau Val Thorens-Franța, decât de la București către aceste resorturi. Distanțele pentru Africa încă le mai calculează.

Vrea la NATO! Își anunță intenția de a candida folosind, în mod ipocrit jertfa militarilor români care participă la misiuni internaționale, în primul rând pentru a reuși să își suplimenteze salariul din țară și a le oferi familiilor un trai decent în România. Cu salarii mizere, de muncitori necalificați, Iohannis și-a “prețuit” militarii și polițiștii pe care acum îi amintește ca dovadă că “România merită” să ocupe o poziție în Alianță Nord Atlantică”, transmit reprezentanții sindicatului  polițiștilor EUROPOL.

Sindicaliștii au lansat la final și un mesaj ironic.

„Din partea noastră îi transmitem președintelui Iohannis că îi dorim să îi fie tratată candidatura de către celelalte state membre NATO cu același dispreț cu care el însuși a tratat militarii și polițiștii în cei 10 ani de mandat!

Off topic: V̶i̶n̶d̶e̶m̶/Donăm dulap”, concluzionează sindicaliștii de la Europol.

Anunţul preşedintelui Iohannis vine la puţin timp după apariţia informaţiei potrivit căreia România a notificat aliaţii din NATO că intenţionează să-l propună pe Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar-general al Alianţei şi în contextul în care premierul olandez demisionar Mark Rutte beneficiază de o puternică susţinerea pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg la şefia NATO.

„Am decis să intru în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de Preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul meu ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO”, a subliniat preşedintele la finalul unei declaraţii în care a vorbit despre importanţa şi avantajele aderării României la NATO în urmă cu 20 de ani.

Iohannis şi-a început discursul amintind că în urmă cu douăzeci de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică.

„Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianţe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democraţia şi libertatea, îi apără eficient pe membrii săi şi a dezvoltat o reţea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internaţională bazată pe reguli. Valorile cardinale ale Alianţei, printre care statul de drept, respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democraţii autentice. În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanţii de securitate din istorie. Nicicând aceste garanţii de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi”, a afirmat preşedintele.

El a subliniat că trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securităţii din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simţim protejaţi tocmai pentru că suntem membri ai Alianţei Nord-Atlantice.

„Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câţiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedeşte a fi o ameninţare gravă şi de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică. În aceste condiţii, frontierele NATO capătă o importanţă capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include şi România, va rămâne o prioritate pe termen lung. În tot acest context complicat, ţara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate şi de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Preşedinte al României, am iniţiat şi negociat cu toate partidele parlamentare un Pact naţional care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităţilor şi a capabilităţilor noastre militare”, a precizat Iohannis, adăugând că suntem printre Aliaţii care au înţeles şi şi-au asumat de la început acest angajament.

România a contribuit şi contribuie la misiunile şi operaţiile NATO. Avem o prezenţă militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad şi contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre, a mai afirmat preşedintele.

„Susţinem necondiţionat Ucraina şi contribuim consistent la susţinerea puternică a partenerilor Alianţei, în special a celor mai vulnerabili. Totodată, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am adoptat strategii şi măsuri pentru ca Armata României să se modernizeze complet şi în acelaşi ritm cu Aliaţii noştri. Avem o vecinătate complicată cu Rusia, am fost tot timpul conştienţi de riscurile şi ameninţările care decurg din această situaţie şi ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetăţenilor noştri securitatea deplină. România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital şi investitori care să contribuie la creşterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanţii solide privind securitatea naţională. Iar aceste garanţii sunt direct legate de modernizarea militară a ţării noastre, dar şi de apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică”, a declarat Klaus Iohannis.

„Este un statut pe care ni l-am câştigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce priveşte politica noastră externă şi de securitate, de stabilitate, de profesionalism şi de respect nemijlocit faţă de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. Mai mult, am acţionat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi relaţia transatlantică este esenţială. Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca ţara noastră să-şi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice. Este o aspiraţie legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale şi care ar putea contribui cu această experienţă la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid şi eficient unei game variate şi complexe de provocări şi ameninţări”, a mai spus Iohannis.

În opinia sa, avem o înţelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situaţii de securitate, situaţie dezechilibrată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale.

„Europa de Est are o contribuţie valoroasă în discuţiile şi deciziile adoptate în cadrul NATO. Cu o reprezentare echilibrată, puternică şi influentă din această regiune, Alianţa va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor şi preocupărilor tuturor statelor membre. Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de Preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul meu ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO”, a declarat Klaus Iohannis, precizând că pentru toate aceste motive a decis să intre în competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO.

Preluat de la: Timpul.md