Cercetătorii de la Școala Tehnică Superioară din Elveția (ETH Zurich) au folosit un burete fibrilar proteic pentru a extrage aur de înaltă puritate din plăci de bază vechi. Se estimează că noua metodă aduce un randament de 50 de dolari pentru fiecare dolar cheltuit.

Oamenii de știință au folosit ca bază un produs secundar al industriei alimentare – zerul, care este separat de caș în timpul producției de brînză. Cercetătorii au transformat aceste deșeuri lactate într-o matrice de fibrile amiloide de proteine, pe care au folosit-o ca adsorbant pentru a elimina selectiv aurul din deșeurile electronice.

În mediu acid și la temperaturi ridicate, proteinele din zer au fost denaturate – structura proteică s-a descompus într-o structură mai liberă și mai haotică – determinîndu-le să se agregheze în nanofibrile într-un gel. Gelul a fost uscat și din el a fost turnat un burete.

Cercetătorii au extras părți metalice din 20 de plăci de bază de calculator vechi și le-au dizolvat într-o baie de acid pentru a ioniza metalele, adică pentru a le separa în ioni pozitivi și negativi. Cînd un burete format din fibrile de proteine a fost plasat în soluția de ioni metalici, ionii de aur s-au lipit de el. În timp ce alte metale – cum ar fi cuprul și fierul – au fost de asemenea absorbite de burete, aurul a fost absorbit în modul cel mai eficient posibil.

După absorbția ionilor de aur, buretele a fost încălzit, transformînd ionii în fulgi care, în cele din urmă, s-au topit într-o pepită de aur cu o greutate de aproximativ 500 mg. Analizele au arătat că pepita era alcătuită predominant din aur (90,8% în greutate). Impuritățile au fost cuprul și nichelul -10,9% și, respectiv, 0,018%. Luînd în considerare costurile materiale și energetice, costul total al recuperării a 1 g de aur din deșeurile electronice a fost de 50 de ori mai mic decît valoarea metalului recuperat.

Preluat de la: Noi.md