De ce este nevoie de bănci

Plus la «controlul prețurilor», care cresc permanent, autoritățile au pus pe umerii băncilor și diverse responsabilități privind monitorizarea modului în care clienții cheltuie mijloacele bănești, studierea originii acestor bani și a alte funcții birocratice. Cel mai interesant este faptul, că băncile urmăresc acum activitatea politică a clienților, pe care îi pot include în anumite categorii, care complică semnificativ viața acestor nenorociți și a rudelor lor.

Exemplul fermierilor

La 10 ianuarie Alexandru Slusari, președintele asociației «Forța fermierilor», a anunțat pe pagina sa de Facebook, că «în decembrie Ministerul agriculturii a cerut de la mai multe asociații informații despre fermierii care se confruntă cu dificultăți de plată». În continuare, din context devine clar, că este vorba despre plățile pentru credite.

«Companiile au prezentat date privind unii creditori, față de care la moment ele nu-s în stare să achite datoriile, – continuă Slusari. – Cineva a promis o abordare individuală a fiecărui fermier insolvent. Am înțeles, că la minister cineva a decis să trimită tuturor băncilor, organizațiilor de micro-finanțare și furnizorilor de resurse lista completă a indicatorilor individuali ai datoriei. Dacă e așa, e ceva extrem de grav».

Concluzia liderului «Forța fermierilor» este o presupunere, dar totuși merită atenție. Înainte de toate, iată de ce.

La 31 octombrie, 2023 volumul creditelor bancare în agricultură constituia 5,3 mlrd. de lei. Numărul beneficiarilor de împrumuturi – 5260 de întreprinderi agricole. Dar datorii față de bănci aveau doar 368 dintre ele. Evident, nu este numărul de datornici, care ar fi prăbușit sistemul bancar, dacă băncile le-ar fi reeșalonat plățile la credite. Dar, din cele relatate toamna de Vladimir Bolea, ministrul agriculturii și industriei prelucrătoare, încercările sale de a ține partea fermierilor în negocierile cu băncile nu au dat rezultate.

Pe atunci se spunea, că îndărătnicia băncilor se explica prin dorința lor de a lua de la fermieri, în contul datoriilor, utilajele și terenurile, valoarea reală a cărora e mai mare ca suma comună a datoriilor fermierilor care au ieșit la proteste. Dar, dacă ar fi fost așa, în prezent bunurile datornicilor ori ar fi fost confiscate, ori s-ar fi început deja confiscarea lor. Dar despre asemenea fapte n-am auzit încă. Deci, alta e problema.

Coincidență? Puțin probabil

Nu putem trece cu vederea, că postarea lui Alexandru Slusari pe Facebook a apărut simultan cu sporirea nemulțumirii fermierilor din România. În rezultat, ei au început protestele, însoțite de o confruntare destul de dură cu guvernarea. Un exemplu prost pentru agricultorii moldoveni, care așa și nu și-au vărsat toată revolta – la retragerea tractoarelor din piața centrală a capitalei, eu au prevenit că opresc acțiunea doar pentru o vreme.

Și aici devine iar util subiectul creditelor și datoriilor bancare. Negocierile privind revizuirea condițiilor de plată fiind o modalitate excelentă de a-i face pe fermieri să se abțină de la noi proteste antiguvernamentale. Poate, acum băncile chiar vor face unele cedări – dar numai în raport cu cei care nu vor protesta. Adică, vor face jocul guvernării.

La ce bun le trebuie asta băncilor? Că ele oricum nu pierd nimic. În schimb, se menține legătura cu statul – cooperarea care aduce sistemului bancar avantaje evidente. Azi statul este cel mai mare investitor din țară. Anume el, cum este declarat, construiește, modernizează, dezvoltă cel mai mult. Unde mai pui, că atrage mijloace enorme, repartizate apoi prin bănci pentru diverse programe și proiecte, cu garanția partenerilor externi. Plus la toate, se împrumută cu regularitate la băncile comerciale. Toate acestea aduc instituțiilor financiare venituri constante, în creștere.

La ce bun îi trebuie asta statului? Dar metodele de fortificare a puterii niciodată nu vor fi prea multe. Alianța cu băncile este una dintre acestea. Unde mai pui, că pe fundalul încercărilor de a aplana revolta societății statul își promovează destul de bine eforturile de a îmbunătăți situația în țară. Altfel, cum ar mai putea el să vorbească așa de des despre utilitatea refuzului antreprenorilor la propriile interese și a cetățenilor – la drepturile lor legitime. Dar despre aceasta mai bine vorbim cu exemple concrete.

Exemplul partidului

În toiul recentei campanii electorale, Ion Dron, președintele partidului politic «Pentru oameni, natură și animale » a convocat o conferință de presă, în cadrul căreia a anunțat, că una dintre bănci a refuzat neîntemeiat să emită un cont de card pentru această formațiune politică. Era nevoie de el pentru a achita agitația pe rețelele de socializare, care se poate face doar cu cardul.

Conform reglementărilor CEC, băncile deschid un cont bancar pentru o persoană înregistrată în termen de trei zile lucrătoare de la data depunerii cererii. Dar au trecut opt (!) zile lucrătoare, după care partidul a primit, în loc de card, mesajul de refuz. Fără a i se explica motivele.
«Acest refuz a fost ca un trăsnet din senin inclusiv pentru angajații băncii, care au recepționat actele, deoarece în toată această perioadă ni s-a spus că a fost dată undă verde, actele se perfectează și parcă totul e normal», – le-a povestit Ion Dron jurnaliștilor.
El insista că refuzul fără indicarea motivelor, cade sub incidența art.176 din CP «Încălcarea egalității cetățenilor». «Refuzul este posibil numai în cazul, în care persoana este supusă sancțiunilor internaționale, sau dacă i-a fost pronunțată o sentință definitivă pentru spălare de bani sau finanțare a terorismului. Dar eu nu mă aflu nici sub sancțiuni internaționale. Nici eu, nici membrii biroului politic nu avem careva pedepse penale », – a subliniat Ion Dron.

Partidul s-a adresat CEC, însă fără rezultat. Atunci, în scurt timp, președintele partidului politic «Pentru oameni, natură și animale» a convocat o conferință de presă, la care a declarat, că indicația de a nu deschide conturi băncile au primit-o de la cel mai înalt nivel.

Potrivit lui Ion Dron, «au fost întocmite liste ale persoanelor și partidelor care critică eșecurile democratice ale actualului regim. Băncile monitorizează acești oameni. Astfel, actualul regim încearcă să transmită mesajul, că cel care nu îl susține este dușman. Au de suferit cei incomozi actualului regim».

De altfel, în scurt timp a apărut și confirmarea spuselor juristului, cunoscut pentru poziția sa critică față de guvernare.

Exemplul ONG

Irina Vlah a anunțat crearea Platformei Moldova în noiembrie, iar după ce asociația a fost înregistrată, a mers la o bancă pentru a deschide un cont. La început, la una, apoi la alta…

Iată răspunsul venit de la maib pe 28 decembrie: «BC «MAIB» S.A. (în continuare «maib» sau «banca») a examinat solicitarea dumneavoastră nr. 01/12 din 13.12.2023 și vă informează, că în procesul de analiză a posibilității stabilirii relației de afaceri au fost atestate circumstanțe care nu corespund criteriilor de conformitate în sensul standardelor etice și legale asumate de Bancă în exercițiul desfășurării relațiilor de afaceri și, ca urmare, bazându-ne pe analiza riscurilor și pe necesitatea de a respecta legislația și standardele relevante , a fost adoptată decizia de a nu iniția relația de afaceri»

Banca nici măcar n-a catadicsit să-și corecteze răspunsul-tip pentru întreprinderile comerciale! Deși era vorba despre o organizație neguvernamentală, care nu solicită un credit, nu intenționează să facă business, ci doar să deschidă un cont pentru a primi cotizații, donații și granturi. A doua bancă, la care a apelat Vlah, – Victoriabank – a dat un răspuns negativ verbal (cel puțin, în timp ce acest text se scria, o informare în scris nu exista – nota aut.).

«Dar nu este vorba despre un partid, despre o activitate politică, – este nedumerită Irina Vlah.– Noi am creat o asociație obștească, care trebuie să existe din contribuții și granturi. Noi nu am cerut un cont în valută, doar unul în lei. Și totuși ni s-a refuzat, și asta fără careva argumente. În țară avem 14 mii de organizații neguvernamentale, dar numai asociației Irinei Vlah i s-a refuzat deschiderea unui cont în lei ».

Există cazuri în care băncile nu deschid conturi persoanelor fizice și juridice fără careva explicații – li se permite aceasta, dat fiind că Republica Moldova implementează recomandările Comitetului Bazel pentru supraveghere bancară. Băncile mai pot refuza să emită numerar din conturile persoanelor fizice, să înscrie persoana în lista PEP (persoane expuse politic) fără a respecta careva criterii. În rezultat, nu doar persoana în cauză, dar și rudele ei vor fi supuse unui control riguros la deschiderea conturilor persoanelor afiliate lor sau la efectuarea operațiunilor bancare (și nu numai), să rețină operațiunile clienților fără a-și bate capul cu explicații privind motivele acestor rețineri. Da ce va fi, dacă numerarul va fi anulat și persoana se va pomeni unu la unu cu un aparat represiv nou, cel mai monstruos – birocrația bancară, în care un simplu angajat al băncii decide să deschidă omului un cont, sau să-l lase fără posibilitatea de a cumpăra și vinde? Practic, fără posibilitatea de a trăi?

Fapte +/- argumente

Am adus doar unele exemple, care arată că în Moldova nu mai poți avea propria opinie și să-ți aperi interesele fără piedici. În caz contrar, «pentru a asigura stabilitatea» sau «reieșind din evaluarea riscurilor geopolitice, energetice și macroeconomice semnificative», ți se va aplica o lege, un decret sau un regulament lipsit de orice legică a normalității. Drept dovadă – încă un exemplu.

În iulie, 2023 au intrat în vigoare amendamentele la legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului. Încă în perioada adoptării lor unele ONG-uri au prevenit despre caracterul nejustificat și împovărător al acestor schimbări. Însă argumentele lor nu au fost luate în seamă. Și acum sute de ONG-uri se căznesc să înțeleagă cine, în cazul lor, este beneficiarul efectiv, pe care ele trebuie să-l declare.

«Noua definiție a beneficiarului efectiv nu conține destule amănunte concrete privind tipul organizațiilor non-comerciale, iar autoritățile nu oferă indicații clare ce trebuie să facă organizațiile în această privință, – a menționat Oxana Brighidin, experta Fondului Soros-Moldova în cadrul prezentării «Raportului de țară CSO Meter Moldova 2023» organizat de Promo-Lex.- De asemenea, aplicarea în practică a prevederilor despre beneficiarul efectiv nu corespunde scopului prevăzut de lege, dacă ținem cont că anterior nu a fost depistat nici un caz de participare a organizațiilor non-comerciale la finanțarea terorismului».

Anume așa, într-o clipă, opozantul devine agent al Kremlinului, protestatarul – terorist plătit cu bani spălați, iar țara se scufundă în atmosfera birocrației, interdicțiilor și represiunilor.

Dar oare aduce Moldovei progres și dezvoltare legătura dintre sectorul bancar și cel public ?

«În a.2024 economia va crește cu doar 2,6%, ceea ce e mai jos de potențialul ei, – constată centrul de analiză Expert-Grup în Raportul privind starea țării în a.2023 . Încetinirea creșterii economice va fi determinată de dispariția efectelor redresării agriculturii, în timp ce alte surse de creștere vor fi destul de lente».

Una dintre sursele potențiale de creștere economică ar putea deveni surplusul de lichidități în sistemul bancar, din punctul de vedere al creditării sectorului privat Moldova este în continuare codașă printre țările din regiune. Băncile pur și simplu nu dau companiilor bani cu împrumut, iar companiile nu-i iau din cauza costurilor exorbitante. Statul ar putea fi intermediar financiar, dar el este preocupat de cu totul alte idei.

Agricultura rezolvă problemele securității alimentare, de industrie și comerț țara are nevoie pentru a asigura statul și societatea cu mărfuri, de sfera serviciilor – pentru a ușura viața populației și a companiilor, predestinarea companiilor de transport se conține chiar în denumirea lor. Genurile de activitate antreprenorială enumerate, la fel ca multe altele, aduc oamenilor un folos necondiționat. Oare nu e timpul ca statul și societatea să revină la întrebarea : «Pentru ce economia are nevoie de bănci? Ca principala instituție de dezvoltare într-un stat tînăr, sau ca metodă prin care acționarii străini scot din țară bani, sau ca încă un mecanism birocratic represiv, care sub pretextul luptei cu terorismul și nu știe ce încă, rezolvă problema unor uncheși străini neînțeleși, nedevelopați și necunoscuți?».

Natalia Uzun,

Vasile Balan

Preluat de la: Noi.md