În perioada 1-10 ianuarie 2024, seceta pedologică viza 19,6% din teritoriul european şi al coastelor mediteraneene. Acest proces a scăzut sub pragul de 20% pentru prima oară în ultimii şase ani.

În 2023, în aceeaşi perioadă, seceta viza 35,1% din teritoriul studiat.

Indicatorul european, actualizat aproximativ la fiecare doi ani, are la bază anomaliile precipitaţiilor, umiditatea solurilor şi starea vegetaţiei, în funcţie de regiuni şi de tipurile de climă. În schimb, el nu ia în calcul nivelul pînzelor freatice.

În 2023, seceta din sol a înregistrat un vîrf în Europa la jumătatea lunii iunie, cu 49,2% dintre terenuri afectate, apoi a cunoscut un alt vîrf la începutul lunii octombrie, de 42,5%, înainte să înceapă să scadă. La nivelul întregului an 2023, indicatorul a rămas mai puţin de trei luni peste pragul de 40%, comparativ cu şapte luni în 2022, care a fost un an excepţional de arid.

Anul 2023 a adus totuşi dovezi suplimentare despre frecvenţa crescută a secetelor în Europa, întrucît, începînd din 2018, ariditatea solurilor depăşeşte pragul de 40% timp de cel puţin o lună în fiecare an. Între 2012 – anul ce marchează începutul măsurătorilor efectuate de EDO – şi 2017, Europa nu a cunoscut astfel de episoade.

La începutul lunii ianuarie 2024, seceta s-a concentrat în sudul şi în nordul continentul european.

Pe coastele mediteraneene, 51% dintre suprafeţe erau afectate în Grecia, 55% în Italia, 35% în Spania şi aproape toate (98%) în Cipru. În Europa nordică, Norvegia (53%), Islanda (86%) şi Insulele Feroe (89%) erau cele mai afectate.

Prin comparaţie, seceta viza la începutul lunii ianuarie 2024 doar 7% din teritoriul Franţei metropolitane, 0,3% din teritoriul Germaniei şi 0% din cel al Poloniei.

Preluat de la: Noi.md