Ţara noastră consumă de trei ori mai multă energie pentru producerea bunurilor şi serviciilor decât alte ţări europene. Cea mai mare cantitate de energie, aproape 50 la sută, este utilizată în clădirile publice şi cele rezidenţiale. Majoritatea imobilelor sunt construite între anii ’60 şi ’90 ai secolului trecut şi au o eficienţă energetică scăzută. Trendul poate fi schimbat prin investiţii în lucrări de izolare termică.

Până în 2017, grădiniţa din comuna Grătieşti, municipiul Chișinău, dată în exploatare în anul 1980, avea un consum anual de energie de aproape 290 de mii de kilowaţi-oră. După ce tavanul şi pereţii exteriori au fost izolaţi termic, iar acoperişul a fost înlocuit cu tablă, consumul de energie a scăzut considerabil, până la 100 de mii de kilowaţi-oră.

„Temperaturile înainte de proiect în grupe ajungeau până la 15 grade. Acum după implementarea acestui proiect temperaturile ajung la peste 20 de grade. Numărul copiilor care frecventează zi de zi este mai mare şi totodată s-a redus numărul îmbolnăvirilor respiratorii acute la copii.”, a declarat Larisa Zaftoni, metodist Grădiniţa numărul 1, comuna Grătieşti.

Tot la Grătieşti, imobilul unde învaţă elevii claselor primare de la liceul din localitate a fost izolat termic, i s-au schimbat geamurile şi acoperişul. Economia de energie este acum de aproape 60 la sută.

„Am scăpat de mucegai, am scăpat de crăpăturile care anual ne luptam în cadrul reparaţiilor. Ne rămâne mai mult venit pentru a face alte lucrări în cadrul liceului.”, a declarat Inga Prohor, directorul Liceului Teoretic din Grătieşti.

Potrivit primarului comunei Grătieşti, Victor Mardare, investiţiile totale de aproape 2 milioane şi jumătate de lei, se recuperează între cinci şi şapte ani doar din reducerea facturilor la energie.

„În primul rând se schimbă aspectul, esteticul şi în al doilea se îmbunătăţesc condiţiile de studii a copiilor şi a personalului angajat, se economiseşte banul.”, a declarat Victor Mardare, primarul comunei Grătieşti.

Specialiştii Agenţiei pentru Eficienţă Energetică spun că sumele alocate facturilor de energie sunt direct proporţionale cu vechimea clădirilor.

„În clădirile publice ponderea cheltuielilor pentru energie ajunge chiar şi până la 35 la sută. În sectorul rezidenţial ponderea cheltuielilor pentru energie termică atinge 20 de procente, iar în sezonul de încălzire chiar şi 50 de procente din veniturile lunare pe care le are o familie.”

În prezent sunt în derulare 100 de proiecte de eficientizare a clădirilor publice din ţară, air 170 au fost finalizate. Valoarea totală a investiţiilor se ridică la 630 de milioane de lei.

Preluat de la: Publika.md