Rusul de rând a trebuit să plătească anul trecut cu 20% mai mult pentru o pâine şi cu 65% mai mult pentru zahăr. S-au scumpit şi uleiul şi pastele făinoase. Cu toate acestea, tot pe rusul de rând se bazează strategia guvernamentală pentru scoaterea economiei din criză: încurajarea oamenilor să cheltuiască fără limite. Strategia mai are însă o componentă importantă: austeritatea.
Aceasta este o parte a contextului în care au izbucnit în Rusia cele mai recente proteste contra preşedintelui Vladimir Putin. În ţara sa, amintirea lipsurilor alimentare din era sovietică şi a inflaţiei puternice de după colapsul URSS a făcut ca preţurile mâncării să fie o chestiune politică şi socială sensibilă.
Cu o rată a popularităţii aflată aproape de cel mai scăzut nivel, Putin şi-a certat luna trecută în direct la televizor miniştrii pentru că nu fac destul pentru a stopa creşterea preţurilor, deşi a lăudat exporturile uriaşe de grâu şi dublarea producţiei în ultimele două decenii, scrie Bloomberg.
„În acele timpuri, se spunea că în URSS poţi găsi orice, doar că nu suficient pentru toată lumea. Doar că nu era suficient pentru toţi pentru că erau lipsuri“, le-a spus Putin ruşilor. „Astăzi s-ar putea să nu fie suficient pentru că oamenii nu au suficienţi bani pentru a cumpăra anumite produse la preţurile din piaţă.“
Inflaţia preţurilor de consum din Rusia a accelerat peste aşteptări la sfârşitul anului trecut, în pofida cererii slabe, iar aşteptările inflaţioniste urcă rapid, scriu analiştii de la ING. În decembrie, rata inflaţiei a fost de 4,9%, faţă de 4,4% în luna anterioară. Nivelul este mai mult decât dublu în comparaţie cu cel din februarie. Accelerarea poate fi atribuită unor factori precum deprecierea rublei în raport cu dolarul, inflaţia agricolă globală, în condiţiile în care cotaţiile cerealelor au crescut cu 25% în termeni anualizaţi exprimaţi în dolari şi cu 50% dacă preţurile sunt măsurate în ruble, în perioada august-septrembrie. Inflaţia alimentară a fost principalul motor al accelerării generale a inflaţiei.
Sub această presiune, şi sub cea a reducerii veniturilor, guvernul de la Moscova s-a grăbit să introducă măsuri pentru plafonarea preţurilor alimentelor de bază şi pentru limitarea exporturilor de grâu şi alte mărfuri agricole. Problema nu este la fel de severă cum era în urmă cu un deceniu, însă restricţiile în stil rusesc sunt singura soluţie care garantează înrăutăţirea unei crize alimentare, arată Bloomberg.
Revenirea din criza produsă de pandemia de COVID-19 este grea pentru Rusia. Veniturile mai slabe din exporturile de petrol şi gaze, creşterea şomajului şi sprijinul guvernamental anemic pentru populaţie şi companii au lăsat gospodăriile într-o situaţie financiară mai grea într-un an electoral.
Optimismul despre economie s-a prăbuşit la nivelurile din 1998, iar o treime din ruşi se consideră săraci. Putin, care îşi întreţine o imagine de om de acţiune, acţionează, dar într-un mod predictibil: a acuzat producătorii de alimente că preferă să facă pe plac pieţelor externe în detrimentul consumatorilor ruşi. Rezultatul este că principalul exportator de cereale din lume va impune din februarie o taxă pe exporturile de grâu. Vor fi şi cote de export pentru cereale, dar şi subvenţii pentru producătorii de făină. Guvernul a căutat să plafoneze preţurile „produselor importante social“ precum zahărul şi uleiul de floarea-soarelui.
Sub presiune, unele supermarketuri au anunţat că ar putea renunţa la adaosurile comerciale pentru alimente precum paste, pâine, carne de vită conservată, ceai negru, cartofi, cereale şi lapte ultrapasteurizat sau că cel puţin vor încerca să nu majoreze preţurile. Economia rusă se descurcă în criza provocată de pandemie mai bine decât multe altele, scrie The Moscow Times, un ziar rusesc cu oarecare independenţă faţă de Kremlin.
Însă austeritatea, afacerile distruse şi prudenţa consumatorilor vor face ca revenirea să fie lentă. Un plan de cheltuieli prezentat recent de guvern prevede revenirea la austeritatea care a caracterizat perioadă de dinainte de pandemie. Deficitul bugetar de 4,4% din PIB din 2020 va fi redus la doar 2,4% din PIB anul acesta.
Este cel mai scăzut nivel din grupul economiilor de piaţă emergente, potrivit IFI.
În loc de cheltuieli guvernamentale, Rusia se bazează pe cei 145 de milioane de locuitori şi pe banii lor pentru ieşirea din recesiune, spune Dmitri Dolgin, economist şef al ING Rusia. Cea mai mare parte din creşterea economică din următorii ani este aşteptată să vină din revenirea cheltuielilor consumatorilor.
De asemenea, guvernanţii speră că ruşii bogaţi vor pune în circulaţie banii ascunşi anul trecut, acoperind astfel pagubele cauzate de pandemie locurilor de muncă şi salariilor. Banca Mondială estimează că un sfert din venitul disponibil a fost pus deoparte, cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani. Nici investitorii străini n-au fost generoşi cu Rusia în 2020. Anul trecut, investiţiile străine directe s-au prăbuşit cu 95%, la cel mai scăzut nivel din 1994 încoace „ intrări nete de doar 1,4 miliarde de dolari.
Preluat de la: Timpul.md