Ziua de azi este una extrem de importantă pentru Europa având în vedere că se iau decizii drastice în Parlamentul European cu privire la cele mai arzătoare subiecte ale momentului. Așadar, decizii privesc atât otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, situația din Belarus dar și pericolul escaladării rolului Turciei în Estul Mediteranei.

Miercuri, Parlamentul European va vota o Rezoluție referitoare la cazul otrăvirii opozantului rus, Aleksei Navalnîi. În plus, va fi adoptată și o rezoluție privind situația din Belarus . Pe lista Parlamentului European se află și pericolul escaladării rolului Turciei în Estul Mediteranei.

Rezoluţia referitoare la cazul otrăvirii Alexei Navalnîi va include şi referire privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, precum şi aspecte referitoare la democraţie în general. Votul va avea loc între orele va avea loc între 17:30 şi 18:45, ora din Bruxelles.

Marți, opozantul rus a publicat pe pagina sa de Instagram o fotografie după ce a ieșit din comă. La sfârșitul lunii august acesta a fost otrăvit înainte să se întoarcă în Moscova. Purtătoarea lui de cuvând a declarat că acesta se va întoarce în Rusia după ce își revine.

Situația din Belarus

Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko este contestat prin proteste masive desfăşurate în fiecare săptămână de la alegerile prezidenţiale de 9 august. Opozanţii spun că la alegerile declarate câştigate clar de Lukaşenko a existat o fraudă masivă. Preşedintele Belarusului neagă acuzaţiile de fraudă electorală.

Cel puţin 100.000 de manifestanţi antiguvern s-au strâns în centrul oraşului Minsk, duminică, iar poliţia a arestat aproximativ 250 de persoane.

Maria Kolesnikova, în vârstă de 38 de ani, s-a conturat în lider al opoziţiei, după ce mai multe persoane au fost arestate sau expulzate din ţară, inclusiv Svetlana Tihanuskaia care l-a contestat pe preşedintele Alexander Lukashenko în alegerile prezidenţiale.

Tensiuni mari între Grecia și Turcia

Nava turcă desfăşurată în estul Mării Mediterane şi aflată în centrul tensiunilor între Turcia şi Grecia, care îşi dispută această zonă potenţial bogată în gaze naturale, s-a întors în port pe coasta turcă, deschizând, poate, calea unei calmări între cele două ţări, relatează AFP.

Tensiunile sunt puternice în estul Mării Mediterane şi au în centrul lor prospecţiuni vizând gaze naturale şi delimitarea frontierei maritime, care implică toate ţările din zonă, inclusiv Grecia, Ciprul şi Turcia.

Disensiunile între Atena şi Ankara se află la cel mai înalt nivel, după ce Turcia a desfăşurat, la 10 august, această navă de prospecţiuni, escortată de nave de război, cu scopul de a proceda la explorări în largul Insulei greceşti Kastellorizo, situată la doi kilometri de coasta turcă. 

Preluat de la: Timpul.md