Riscul de infectare cu COVID-19 în interior este de 20 de ori mai mare decât în exterior. Iar un vaccin pentru toată lumea vom avea abia în 2021. Sunt declarațiile unuia dintre cei mai cunoscuți epidemiologi din SUA. Syra Madad, director de Programe pentru Sistemul de Răspândire a Agenților Patogeni pentru spitalele din New York a fost implicată în pregătirea și răspunsul pentru mai multe epidemii, în ultimii ani. Ebola și virusul Zika sunt doar două dintre ele.
Riscul de infectare cu COVID-19 în interior este de 20 de ori mai mare decât în exterior. Iar un vaccin pentru toată lumea vom avea abia în 2021. Sunt declarațiile unuia dintre cei mai cunoscuți epidemiologi din SUA. Syra Madad, director de Programe pentru Sistemul de Răspândire a Agenților Patogeni pentru spitalele din New York a fost implicată în pregătirea și răspunsul pentru mai multe epidemii, în ultimii ani. Ebola și virusul Zika sunt doar două dintre ele.
-Ați fost implicată în pregătirea și răspunsul pentru mai multe epidemii, în ultimii ani, Ebola și virusul Zika sunt doar două dintre ele. Ce este diferit în cazul SARS-Cov2, pentru că a dus la o pandemie, nu doar la o epidemie?
-Am răspuns la mai multe pandemii și epidemii de-a lungul carierei mele și cea ce face COVID-19 atât de dificil este în primul rând faptul că avem de a face cu un virus respirator și au fost făcute foarte multe greșeli la început, aici, în SUA, dar și în toată lumea. În primul rând, a fost subestimată boala în sine și faptul că nu am avut infrastructura de care am avut nevoie ca să fim capabili să reacționăm potrivit și rapid în fața acestei infecții. Sunt multe probleme pe care le-am avut încă de la începutul pandemiei și continuăm să le avem, deși suntem de 9 luni în pandemie. Dacă politicul și politicienii nu iau pandemia în serios, dacă nu au voința politică pentru asta, atunci rezultatul va fi unul urât. Iar aici, în SUA, nu este vorba doar despre sistemul public de sănătate, ci și despre politică, care este centrul atenției, iar asta face ca situația să fie mult mai gravă.
-Mai mulți lideri ai lumii, inclusiv președintele SUA, Donald Trump, s-au referit la cunoștințele despre prezența acestui virus ca la o farsă sau ca la o gripă, cum au spus deseori. Cât de mult a contat acest fapt ca impact al pandemiei asupra populației din lume și, bineînțeles, din SUA?
-Când negi datele, când negi faptele, când diminuezi informațiile pe care le ai și datele, deci când faci aceste lucruri care contribuie la lipsa de informații, la dezinformare, nu faci decât să propagi pandemia, să o faci mai gravă, să crești numărul de îmbolnăviri, numărul de cazuri, numărul de morți. Aici, în SUA, am fost în spatele fiecărui moment crucial al pandemiei, pentru că faptele au fost diminuate, nu am avut infrastructura de care am fi avut nevoie pentru a putea să răspundem corect.
-Acest virus este o creație a omului, a fost creat într-un laborator sau este o creație a naturii?
-Din datele pe care le avem, nimic nu arată că SARS-Cov2 a fost creat în laborator. Toate dovezile pe care le avem până acum ne arată că este un fenomen natural și nu este nimic surprinzător. Oamenii cred deseori că nu poate fi ceva natural, care să aibă un impact atât de mare. Dar chiar așa stau lucrurile, avem foarte multe exemple, dacă ne uităm în trecut. Acestea sunt pur și simplu fenomene naturale care se întâmplă, scapă de sub control și pot duce la o pandemie.
-Populația orașului New York este aproape cât populația României și sunt sigură că în New York, în SUA, la fel ca și în România, sunt oameni sceptici în privința acestui virus, sunt multe teorii ale conspirațiilor. De ce credeți că este atât de greu pentru oameni să înțeleagă că este o chestiune foarte importantă legată de sănătatea lor?
-Cred că unul dintre motivele importante este comunicarea slabă despre riscuri, care s-a făcut la toate nivelurile. Dacă nu comunici cu publicul cu termeni și despre fapte pe care el să le poată înțelege, atunci el nu vor respecta regulile de comportament care sunt necesare în cazul COVID-19, adică să se protejeze pe ei și comunitatea din jur. Așadar, o problemă majoră este faptul că nu facem o treabă prea bună atunci când vorbim despre riscuri. O altă chestiune este prezența dezinformărilor și a lipsei de informații și am văzut că imediat ce epidemia a început în China, rețelele sociale, Facebook, Twitter și alte platforme au început să lanseze teorii ale conspirațiilor, oamenii au început să creadă lucruri care nu erau adevărate. Vorbeam despre anii mei de experiență cu epidemiile, întotdeauna am răspuns la două epidemii în același timp: contagiunea în sine, dar și infecției de dezinformare. Acestea merg mână în mână. Din păcate, epidemia de dezinformare în cazul COVID-19 este mult mai vizibilă și oamenii sunt mai influențați de lipsa de informare, de dezinformare, iar asta îi expune la riscuri mai mari, pentru că neagă ceea ce se întâmplă de fapt.
–Avem o știre care vine de la Organizația Mondială a Sănătății, care spune că numărul de infectări crește, dar numărul morților scade. Este o veste bună sau cum să o interpretăm?
-Am învățat multe despre COVID-19 de când a început și unul dintre lucrurile pe care le facem mai bine în profunzime este că avem tratamente mai bune. Tratamentele pentru cei care ajung la spital au devenit mai bune, deci suntem în stare să scădem numărul celor care își pierd viața din cauza COVID-19, datorită câtorva tratamente pe care le avem și pentru că am învățat mai bine cum să intervenim mai rapid și să facem lucrurile mai bine. În același timp vedem o schimbare la nivelul populației. Sunt mai mulți tineri care se infectează, față de cei mai în vârstă. Știm despre COVID-19 este că riscul de a fi mortal este mai mare pentru populația mai în vârstă. Pentru tinerii care se infectează, evident cazurile fatale sunt mai puține, ceea ce este foarte bine, dar din nou, cum am spus, nu știm ramificațiile pe termen lung, nu știm despre bolile asociate cu COVID-19, deci chiar dacă tinerii nu mor din cauza Covid-19, ar putea să aibă probleme pe termen lung pe care urmează să le aflăm.
Riscul de răspândire a virusului este de 20 de ori mai mare în interior, decât în exterior. Deci sunt lucruri pe care le poți face pentru a scădea riscul de a transmite COVID-19 sau de a te infecta cu virusul, scrie digi24.ro.
-După părerea dvs de specialist, când ar fi posibil să avem un vaccin?
-Cred că putem avea un vaccin până la finalul acestui an, nu în octombrie sau noiembrie, dar cred că undeva până la finalul anului. Dar nu va fi disponibil pentru populație decât în 2021, deci primii care vor primi vaccinul vor fi cei care lucrează în sistemul de sănătate, ei sunt grupul prioritar. Restul populației va avea acces la acest vaccin undeva în 2021.
Preluat de la: Publika.md