În 2024, alegătorii au participat la alegerile prezidențiale, care au coincis cu referendumul constituțional.

Anul acesta, pe 28 septembrie, în Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Va urma o pauză de un an, apoi – alegeri generale locale, alegeri prezidențiale și din nou alegeri parlamentare. Prezența cetățenilor la secțiile de votare din Moldova abia depășește 50%. Cei mai conștiincioși și activi alegători au peste 70 de ani. Cei mai pasivi între 18 și 25 de ani. Jurnalista portalului noi.md a încercat să afle de ce tinerii, cărora le aparține viitorul, nu merg la vot.

Este politica o afacere murdară?

Articolul 38 din Constituția Republicii Moldova prevede că voința poporului este temelia puterii în stat. Aceasta se exprimă „prin alegeri libere, organizate periodic pe baza sufragiului universal, egal și direct, prin vot secret și liber”. Cetățenii Republicii Moldova, care au împlinit 18 ani în ziua alegerilor, au drept de vot, cu excepția unor categorii de persoane prevăzute de Legea fundamentală.

Cu toate acestea, după cum arată practica, mulți reprezentanți ai tinerei generații nu își exercită dreptul legal de vot. Principala problemă cu care se confruntă Moldova astăzi este nivelul scăzut de încredere al locuitorilor țării noastre în procesele electorale, motiv pentru care observăm un prag de participare a cetățenilor la vot, care abia depășește 50%. Cel mai pasiv grup de alegători este cel al tinerilor. Acest fenomen îi îngrijorează destul de mult pe experți. Unii dintre ei au efectuat cercetări pe această temă, în încercarea de a afla motivele indiferenței tinerilor față de procesele electorale din Moldova.

În a.2019, în studiul „Tinerii între dilema participării sau pasivității politice”, experții M. Borcoi și N. Putină au concluzionat, că pasivitatea tinerilor se explică prin lipsa de încredere în posibilitatea unor schimbări în clasa politică. Tinerii și tinerele sunt mai critici față de politicieni, există o lipsă de dialog eficient între aceste două părți, mai mult, politicienii îi înstrăinează pe tineri prin faptul că nu le includ prioritățile în programele electorale, iar dacă o fac, multe promisiuni pur și simplu nu sunt îndeplinite.

Conform studiului „Atitudinile tinerilor din Republica Moldova față de procesul electoral”, realizat în 2017 de experțiii M. Bologan și V. Ateș, mulți reprezentanți ai tinerei generații au asocieri negative cu politica. Astfel, 15% o asociază cu „ceva murdar”, 14% își imaginează sintagma „politicieni mincinoși”, 11% văd „haos” în acest termen, alte 11% – „luptă pentru putere”, pentru 4% este teatru, iar 3% au folosit un limbaj obscen ca să-și exprime opinia.

O altă problemă care descurajează tinerii să voteze este menționată în studiul realizat de Mihaela Borca și Veaceslav Berbeca „Probleme ale (ne)participării tinerilor la vot” (2020) – dezinformarea, lipsa atitudnii critice și a abilităților analitice a membrilor următoarei generații.

„Generația lor este vulnerabilă la informațiile false, principala sursă fiind rețelele de socializare. Din acest motiv, la școală trebuie să le dezvoltăm cugetarea critică și abilitățile analitice. Prin urmare, observăm că cultura politică joacă un rol semnificativ în problema neparticipării tinerilor la vot, deoarece tinerii nu sunt suficient pregătiți și informați cu privire la mecanismul alegerilor și importanța exercitării dreptului de vot. Rezultă, că sistemul educațional ar trebui să se concentreze mai mult pe educarea și informarea viitorilor alegători cu privire la importanța votului și la consecințele neparticipării. Un alt factor, care cauzează scăderea participării tinerilor la vot, ține de opinia publică falsă, conform căreia alegerile sunt manipulate și că votul lor nu are un impact real. Populismul politic din partea politicienilor și neîndeplinirea promisiunilor duc la dezamăgirea tinerilor, care devin mult mai pasivi”, se arată în studiu.

Prezența scăzută la vot este cauzată de lipsa de experiență, libertatea în raport cu puterea și migrație

Dacă ne uităm la cifrele concrete privind participarea tinerilor la alegeri, observăm o imagine destul de tristă. La alegerile parlamentare din decembrie, 2014 la- urne s-au prezentat aproximativ 28,82% dintre tinerii de 18 – 35 de ani. Aceasta este o cifră relativ mică în comparație cu 70% dintre adulții care au votat. La alegerile generale locale din iunie, 2015 (în primul tur), au participat 24,94% dintre tinerii de 18 – 35 de ani. În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2016 au votat 10,11% dintre tinerii de 18 – 25 de ani, iar la alegerile parlamentare din 2019 au votat 8,4% dintre tinerii de 18 – 25 de ani.

La alegerile generale locale din 2023, 26% (aproximativ 70 de mii) dintre tinerii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Această categorie de cetățeni ai Republicii Moldova a demonstrat o activitate-record la alegerile prezidențiale și la referendumul constituțional din a.2024. Au participat la vot 46,69%, ​​sau 126.287 de tineri între 18 și 25 de ani. Aceasta reprezintă 8,08% din numărul total de alegători din Republica Moldova.

Aceste „rezultate extraordinare” ale tinerilor la alegerile prezidențiale din 2024 au fost remarcate și de expertul economic Veaceslav Ioniță în programul său de autor „Analiza economică cu Veaceslav Ioniță”.

„Tinerii de 18 și 25 de ani au demonstrat o prezență la vot uimitoare – aproximativ 60% în loc de obișnuitele 30-40%. Tinerii s-au mobilizat mult mai bine ca de obicei. Cred că în întreaga istorie a alegerilor din Republica Moldova, nu am avut niciodată o prezență la vot de aproximativ 60% a tinerilor”, a declarat expertul.

În comentariul pentru noi.md, Veaceslav Ioniță a menționat că nu doar în Moldova, da și în întreaga lume tinerii sunt slab implicați în procesul electoral. Expertul împarte tinerii în două categorii – cei care sunt în țară, și cei care au plecat în străinătate. În diasporă, el a remarcat o activitate scăzută în procesul electoral, dar acest lucru se explică prin faptul că acești alegători au dificultăți în a ajunge la secțiile de votare.

În interiorul țării, cetățenii de peste 70 de ani votează cel mai activ, printre aceștia prezența la vot fiind de 80% și mai mare. Tinerii votează, de obicei, de două ori mai puțin ca persoanele în etate, singura excepție fiind alegerile prezidențiale din 2024. Veaceslav Ioniță a confirmat că tinerii reprezintă un electorat dificil și a explicat de ce aceștia nu sunt dornici să meargă la vot.

– Dacă vorbim despre participarea persoanelor în etate la alegeri, acestea au experiență în acest sens, au votat de multe ori, înțeleg despre ce se discută, cel mai adesea au decis cu cine să voteze, – explică expertul punctul său de vedere. – Tinerii nu au idee ce să facă cu toate acestea, pentru mulți dintre ei politica este o pădure întunecată, un fel de mecanism complex, pe care trebuie să-l descifreze. Ei nu au votat niciodată, ca să capete practică ei trebuie să voteze cel puțin de 3-4 ori. Pentru o înțelegere mai exactă, voi da următorul exemplu. Dacă conduci bine o mașină, și eu te las să o conduci pe a mea, te vei descurca ușor cu asta. Dar dacă nu ai permis de conducere, atunci ai prefera să mergi pe jos, nu să te urci la volan. Același lucru este valabil și pentru tinerii care participă la alegeri.

Veaceslav Ioniță numește acest prim factor al neparticipării tinerilor la alegeri nu pasivitate, ci ceva nou pentru ei, ceva ce ei încă nu înțeleg, nu au experimentat.

Expertul a numit al doilea factor al neparticipării la procesul electoral ca fiind dependența scăzută de autorități.

– Dacă adulții sunt complet și în întregime dependenți de autorități – primesc de la acestea pensii, beneficii, ajutor unic etc., atunci tinerii nu au o dependență directă de ei, există doar idei generale pe care le susțin, cum ar fi integrarea europeană, regimul fără vize etc., – argumentează interlocutorul noi.md. – Tinerii pot pleca în străinătate, nu au o dependență directă de conducerea țării.

Și a treia cauză a prezenței scăzute a tinerilor la vot este procentul mare de migrație a generației lor. În țară au rămas mai mulți alegători în etate, care-s mai responsabili și ies la vot.

Dezamăgirea moștenită

Politologul Alexandru Corinenco consideră că principalul motiv ,pentru care tinerii nu se prezintă la urne este faptul că nu își văd viitorul în Republica Moldova.

– Astăzi putem afirma că tinerii sunt cea mai apolitică parte a țării. Din păcate, ei nu își văd viitorul în Moldova, nu sunt interesați de prezentul ei, și-au pierdut încrederea că ceva se poate schimba aici, – consideră politologul. – Partidele de la putere, liderii, oamenii care acționează în politică se schimbă, dar în țară nu există schimbări în bine. Astăzi nu există încredere în promisiunile politicienilor, tinerii simt foarte bine acest lucru. Ei văd experiența părinților care mergeau la vot cu entuziasm în anii '90, dar astăzi sunt dezamăgiți. Părinții transmit dezamăgirea lor copiilor, dar continuă să meargă la urne și să voteze din inerție, deoarece generațiile anilor '60, '70, '80 ai secolului XX, care au crescut și au fost crescute în URSS, sunt mai responsabile.

Vina pentru natura apolitică a tinerilor aparține parțial și politicienilor care lucrează puțin cu tinerii – această idee a fost exprimată de interlocutorul noi.md în timpul discuției. Da, în partide există aripi tinere, la care participă o parte din tinerii pasionați, nimic mai mult.

– Chiar și ei sunt dezamăgiți de partide, deoarece cotele pentru aripile tinere nu- s prea mari și nu influențează activ politica formațiunilor politice, așa că și aici există o anumită dezamăgire – susține politologul. – Cunosc multe cazuri în care reprezentanți ai tinerei generații au venit în partid cu scopul de a schimba ceva, de a influența ceva, și peste un timp au plecat dezamăgiți.

Potrivit lui Alexandru Corinenco, politicienii, chiar reieșind din faptul că acest electorat este mai puțin activ, nu-i oferă prea multe în programele lor. Și dacă ceva includ în ele, mai degrabă vizează tinerii profesioniști, dar acest lucru nu este evident în comparație cu ceea ce se oferă persoanelor consacrate. Iar tinerii au nevoie de mai multe perspective de a studia în țară, de a găsi un loc de muncă bine plătit, de a avea beneficii sociale decente etc. Se dovedește a fi un fel de cerc vicios: tinerii nu merg la urne pentru că nu au încredere în politicieni, iar politicienii nu se bazează pe generația lor din cauza pasivității ei.

Persoane cu o poziție civică activă

„Sunt mulți ca mine, văd pe rețelele de socializare că tot mai mulți tineri se implică în activități politice, se afiliază partidelor, împărtășesc aceleași idei”, – spune politicianul. – Acest lucru este bun, deși uneori am îndoieli cu privire la obiectivele unor formațiuni politice, în special la ideologia lor și la sarcinile pe care le promovează, deoarece tinerii sunt supuși unei influențe mai mari ca maturii.”

Din conversația cu Grigore Bejenaru a devenit clar, că partidul din care face parte acordă o mare atenție atragerii tinerilor, dat fiind că viitorul Moldovei aparține acestei categorii de cetățeni. Au organizații de tineret și la nivel național, și raional.

– Astăzi este extrem de dificil să atragi tinerii în politică, să-i interesezi de ceva anume, deoarece mulți preferă să nu-și complice viața, să se cufunde în gadgeturi, jocuri pe calculator și așa mai departe, dar avem o politică deschisă în partidul nostru”, spune interlocutorul noi.md. – Desfășurăm diverse jocuri, training-uri, briefing-uri, participăm la evenimente decizionale, organizăm excursii pentru tineri și tinere la organele guvernamentale locale și centrale și multe altele. Facem primul pas spre tineri, deoarece ei înțeleg mai bine mesajele noastre, sunt mai mobili și interactivi, au o atitudine critică, o opinie diferită de a celorlalți, nu se tem să critice. Și acest lucru este foarte îmbucurător, deoarece dacă tinerii se implică mai mult în politică, partidele devin mai bune, actualizează tendințele și trendurile care există astăzi în țară și în lume.

Activistul civil Alexandru Rojco este dintre acei tineri, care participă constant la procesul electoral, nefiind indiferenți la tot ce are loc în țară.

– Mă consider un cetățean activ, cu o poziție clară, iar alegerile sunt un instrument eficient pentru exprimarea voinței civile, -a spus el în interviul pentru noi.md. – În același timp, nu pot să nu constat degradarea totală a forțelor politice din Republica Moldova, ceea ce reduce semnificativ încrederea în democrație și, prin urmare, entuziasmul de participare la alegeri în calitate de alegător.

Alexandru explică pasivitatea tinerilor în alegeri prin faptul că ar fi dezamăgiți nu doar de toate formațiunile politice, ci și de Republica Moldova în ansamblu. Tinerii nu își leagă viitorul de aceasta și doresc să o părăsească, ceea ce înseamnă că sunt complet indiferenți față de ce fel de guvernare va fi aici. Și este extrem de dificil să corectăm această situație. Pentru a face acest lucru, așa cum a remarcat A. Rojco, este necesar să demolăm complet sistemul vicios și putred de mituire a alegătorilor, să interzicem migrarea politicienilor de la un partid la altul cu schimbarea pantofilor în zbor și, în paralel, sunt necesare fețe noi, proaspete, care să înlocuiască actualii conducători care au devenit plictisitori.

E problema multor țări, nu doar a Moldovei

Așa cum a menționat expertul Veaceslav Ioniță mai sus, procentul scăzut de participare a tinerilor la alegeri este o problemă nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru multe alte țări. Pentru a o rezolva, autoritățile diferitor țări încearcă să faciliteze accesul cetățenilor la procesul de vot și să educe elevii încă din școală cu privire la importanța apărării poziției lor civice.

Astfel, în unele țări, dreptul de vot apare la 16 ani (deși, dacă tinerii de 18 ani puțin înțeleg procesele politice, ce vor înțelege cei de 16 ani?!). În alte țări, a fost introdus votul electronic. Există țări în care votul este obligatoriu din punct de vedere al legii. Printre acestea se numără Cipru, Grecia, Luxemburg, Belgia, Italia și Portugalia. În primele patru țări enumerate, neprezentarea la alegeri se pedepsește cu amendă. În Belgia, dacă se acumulează mai multe absențe nemotivate de la alegeri, persoana este exclusă din lista electorală. În Italia și Portugalia, obligația este prevăzută de lege, dar nimeni nu este pedepsit pentru neprezentarea la alegeri.

Și în Moldova se discută posibilitatea introducerii unei prevederi privind dreptul la vot de la 16 ani. A apărut și un amendament la Codul Electoral, care permite diasporei moldovenești să voteze prin corespondență. Cu toate acestea, această prevedere se aplică selectiv, și nu tuturor țărilor în care Moldova are diasporă.

În Moldova se mai vorbește și despre necesitatea lansării unei campanii de educare a elevilor cu privire la alegeri, pentru a forma cetățeni informați și cu conștiință civică. Astfel de evenimente se desfășoară treptat într-o serie de instituții educaționale din întreaga țară, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală, Centrul pentru Educație Continuă în Sfera Electorală și Ministerul Educației și Științei.

Poate că proiectele menționate mai sus și altele vor contribui la creșterea responsabilității civice și vor motiva școlarii de astăzi, care degrabă vor fi și ei cetățeni cu drept de vot, să fie mai responsabili și să nu ignore alegerile, deoarece de ele depinde soarta Moldovei. Și este important să înțelegem clar, că vocea fiecărui cetățean contează.

Lidia Ceban

Preluat de la: Noi.md