Relaxări legislative

Cu ceva ani în urmă, autoritățile Republicii Moldova au început să modifice legislația în vigoare, să simplifice prevederile, care reglementează regimul de ședere a cetățenilor străini pe teritoriul RM și sporesc responsabilitatea angajatorilor. În acești ani, a fost anulată necesitatea ca imigranții de muncă să prezinte o procură notarială pentru spațiul de locuit; a fost anulată stipularea, conform căreia salariul persoanelor străine nu trebuie să fie mai mic ca cel mediu pe economie, prognozat pentru perioada de gestiune; a fost aprobată lista specialităților prioritare care necesită personal, și multe altele.

În iunie, 2023 autoritățile moldovene au anulat permisele de muncă pentru cetățeni din 27 de țări – membre ale UE și nu numai. Lor li s-a permis să muncească în RM doar în baza vizei, permisului de ședere temporară și a actului de identitate. În opinia autorităților moldovene, asta va «stimula potențialul economic de dezvoltare și atractivitatea investițională a țării noastre, va permite companiilor mari accesul la resursele calificate din alte state».

«Noi modificăm Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova și facilităm accesul companiilor noastre la creștere, competențe și inovare, ceea ce presupune nevoia de oameni. Și companiile mari, și cele mici ar crește mai rapid, dacă ar putea angaja mai multe brațe de muncă. Această restricție structurală ne împiedica să avem o creștere economică accelerată», – așa a comentat necesitatea modificării legislației tematice vicepremierul Dumitru Alaiba, ministrul dezvoltării economice și a tehnologiilor digitale, citat de Moldpres.

Amendamentele adoptate acum o jumătate de an au mai permis studenților străini să muncească în RM un anumit număr de ore, dar numai în baza permisului de ședere temporară pe perioada studiilor.

La 24 ianuarie, 2024 lista țărilor, cetățenii cărora se pot angaja în Republica Moldova fără respectivul permis, s-a extins de la 27 la 47. În această listă figurează state ca Regatul Unit al marii Britanii și Irlandei ne Nord, Statele Unite ale Americii, Norvegia, Elveția, Japonia, Ucraina, Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Republica Coreea, Uniunea Australiană, Canada, Islanda, Principatul Liechtenstein ș.a.

Moldova așteaptă studenții din Uzbekistan

Cei de la Agenția pentru investiții cred că pașii, întreprinși de guvern,vor face ca în Moldova piața muncii să fie mai flexibilă, iar companiile vor avea acces mai larg la competențe și inovare.

Potrivit lui Ion Iordachi, șef-adjunct al Agenției pentru investiții, investitorii străini, care doresc să-și extindă afacerile în Moldova, deseori invocă problema deficitului forței de muncă. «Dacă vorbim despre investitorii străini, ei solicită multe brațe de muncă în domenii ca prelucrarea, agricultura», – a informat Iordachi.

La începutul lunii decembrie, în interviul pentru RliveTV adjunctul directorului general al Agenției pentru investiții a declarat că pentru a spori atractivitatea investițională a RM trebuie să angajăm de urgență muncitori-imigranți. Decizia a fost ca negocierile privind liberalizarea pieței muncii să înceapă cu Uzbekistanul, care numără în instituțiile medii speciale și universități cca 800 mii de studenți/an.

«Noi trebuie să soluționăm problema deficitului forței de muncă. Noi trebuie să atragem mai mulți oameni din afară, în mod legal desigur. Anterior, vicepremierul Vladimir Bolea fiind pe atunci președintele comisiei bilaterale moldo-uzbece, Agenția pentru investiții a propus pentru a.2024 ca pe platforma acestei comisii unul dintre punctele de pe agendă să fie atragerea studenților. În această țară studiază anual 800 000 de studenți, și Uzbekistanul nu-i poate asigura pe toți cu locuri de muncă. Tradițional, ei pleacă spre China. Dacă noi vom lucra în această direcție, vom deveni următoarea destinație. La Universitatea de medicină și la ULIM deja avem studenți din această țară, și ei se adaptează ușor», –a spus I. Iordachi, citat de IPN.

Demnitarul a menționat că societatea moldovenească nu-i va primi foarte ușor pe muncitorii imigranți, însă ei trebuie atrași pentru a acoperi deficitul brațelor de muncă.

«Societatea noastră nu-i primește foarte ușor pe străini. Noi nu vorbim despre 100 000 de persoane care vor veni la studii și apoi vor munci, posibil, aici, dare deja este un plus faptul că am început negocierile și atragerea lor. Guvernul a acceptat liberalizarea procesului cu un șir de țări, și societatea trebuie să fie pregătită pentru următorul pas. În scurt timp vom înțelege că avem nevoie de forță de muncă», – a adăugat vicedirectorul general al Agenției pentru investiții.

În ianuarie, a fost acceptată și inițiativa Ministerului dezvoltării economiei și tehnologiilor digitale privind majorarea timpului de muncă pentru studenții străini – de la 10 ore pe săptămînă la 30 de ore. Ei vor avea dreptul să muncească, cum s-a mai spus, doar în baza permisului de ședere temporară pentru perioada studiilor.

Locuri pentru imigranți din Africa și Orientul Apropiat

Interesant, condițiile de muncă în Moldova vor fi atractive pentru străini? Și dacă pe moldoveni nu-i satisface salariul oferit pentru multe posturi vacante, oare le vor accepta muncitorii străini? Dacă da, din ce țări vor fi aceste persoane, gata să muncească pentru niște sute de dolari/lună, din care va trebuie achitată chiria locuinței, serviciile comunale, transportul, alimentația și alte cheltuieli?

Cum a menționat mai sus vicedirectorul general al Agenției pentru investiții, investitorii au nevoie de forță de muncă în special în ramura prelucrătoare și în agricultură, iar complexul agrar, potrivit politologului Serghei Manastîrlî, director al Centrului de Analiză, Cercetare și Prognoză Balkan-Centre, – este sectorul celor mai mici salarii în Moldova. Deci, ar fi absurd să așteptăm muncitori din țările dezvoltate.

– Probabil, dacă cetățenii proprii nu pot munci în sectorul agrar din cauza salariilor joase, putem conta să ne vină muncitori străini numai din țările în care situația economică este și mai proastă ca în țara noastră, – spune Manastîrlî. – Lista acestor țări și regiuni nu este foarte mare. Ar putea fi teritoriile din Africa și Orientul Apropiat, cuprinse de catastrofe militare și umanitare. Dar trebuie să recunoaștem, că în căutarea unei vieți mai bune locuitorii acelor țări preferă totuși să meargă în țările Europei de Vest, Asiei Centrale, în Rusia, chiar dacă asta deseori e un risc, o situație ilegală, iar în cazul UE – pericolul de a deveni victima traficanților sau a specialiștilor în transplantologia neagră. Adică, cu toate pericolele și amenințările, muncitorii imigranți oricum nu se grăbesc să vină în Moldova.

În străinătate – din disperare

Și doctorul în economie Mihail Poisic este convins că pentru a se angaja în Moldova vor veni, în fond, cetățenii acelor state, care au o situație și mai proastă ca în țara noastră.

– De regulă, nu este vorba despre europeni, da de populația așa numitei lumi a treia, – spune Poisic. – Ce vor aduce ei? O vedem clar din dramatismul situației în Franța, Belgia și alte state invadate de imigranți. Cine va pleca în străinătatea cu condiții de trai și mai proaste, ca acasă?

A trebuit ca guvernările să-și aducă cetățenii la starea în care aceștia părăsesc țara, pentru ca ulterior să caute muncitori printre cetățenii străini. Dar nu e nimic de mirare, țara a mers spre aceasta toți anii de independență. În opinia doctorului în economie Poisic, la moment noi avem o problemă sistemică cu numeroși factori. Și trebuie să conștientizăm, că în perioada de independență a Republicii Moldova, cu excepția anilor 2000-2008, a avut loc un proces consecutiv de degradare, dintr-o regiune industrial-agrară exemplară a URSS, cu tehnologii avansate și o bază industrială și științifică, în cel mai sărac stat degradant din Europa.

– Declanșatorul prăbușirii economiei Moldovei a fost guvernarea criminală și incompetentă a țării, cu jefuirea consecutivă la fiecare etapă a tot ce nu a jefuit guvernarea precedentă, – opinează Mihail Poisic. – Se știe, pentru activizarea proceselor de dezvoltare economică este nevoie de relansarea activității investiționale. Dar de facto noi avem un proces diametral opus. La 30 noiembrie, 2023 datoria externă a țării a crescut, comparativ cu a.2019, de 2,1 ori și a depășit suma de $3,5 mlrd. Plus la asta, din cauza bugetului care plesnea la încheieturi, pe piața internă erau plasate și valori mobiliare. Aici suma datoriei comune conform stării din 31decembrie, 2023 a atins 39,7 mlrd. de lei, de 1,7 ori mai mare. Iar rata medie ponderată a procentului VM comercializate la licitații a fost de 8,62%.Totuși, numai în 2022 în raport cu precedentul an 2021, investițiile în activele pe termen scurt s-au redus cu 11,6% și în 9 luni ale a. 2023 cu încă 2,1%. Și produsul intern brut a scăzut cu 5,0% și 0,4% respectiv. Da asta e cu un sfert mai puțin ca ceea ce avea Moldova în a. 1990 .

Nici raportul dintre import și export nu este optimist în opinia: în 9 luni ale anului trecut – 2,1 față de 1,0. Asta în timp ce în totalul exporturilor reexportul a fost de 29,6%. Și numărul pensionarilor a depășit deja numărul donatorilor în fondul de pensii, raportul minim recomandat fiind de 1 la 2,5.

– Și acestea-s doar puncte de referință individuale, care demonstrează că situația din Moldova este extrem de dramatică, pentru că există o mulțime de astfel de „realizări” deprimante, – spune Poisic. – Populația și businessul înțelege asta și pleacă peste hotare în speranța realizării adecvate a ambițiilor lor în străinătate .

Interlocutorul portalului Noi.md a menționat, că în prezent majoritatea mărfurilor moldovenești nu-s competitive din cauza prețului înalt al producerii lor, de aceea și nivelul de remunerare a muncii este respectiv. Iar puținilor cetățeni britanici și americani, care vin în Moldova cu contracte de muncă, li se plătește la rate semnificativ mai mari ca în țările lor de origine. Dar e vorba de cazuri unice, de fiecare dată pentru specialiști fără care este imposibilă organizarea unor proiecte de business în RM.

Deficitul forței de muncă ucide economia

Și Veaceslav Ioniță, expert economic la IDIS «Viitorul», crede că Republica Moldova trebuie să atragă și să angajeze muncitori străini, în caz contrar economia moldovenească se va prăbuși. Deși pare straniu, există doritori de a veni la muncă în țara noastră. Mai mult, chiar și angajatorii se arată mai dispuși să angajeze străinii, nu pe moldoveni.

Interlocutorul portalului spune că circumstanțele au impus Moldova să facă primii pași spre liberalizarea pieței muncii încă în a. 2017, însă nici azi aceasta nu prea funcționează.

– Dacă mai înainte statul permitea, acum, cum am mai spus-o public, el va depune eforturi mari pentru a atrage muncitori străini, – susține expertul. – Pentru aceasta va trebui în mod repetat modificată legislația, pentru a o face mai prielnică pentru străini. Noi trebuie să fim mult mai deschiși, căci ucidem economia noastră din cauza lipsei brațelor de muncă. Întrebați cine va veni din alte țări să muncească în Moldova? Incredibil, dar există doritori. Și angajatorii o doresc. Eu am discutat cu directorul unei companii de construcții, care a observat că dacă în RM nu ar exista corupție, el ar angaja numai străini, iar pe cetățenii Moldovei – nu. Pare paradoxal, dar corupția ne apără piața. Spre exemplu, cetățenii veniți din localitățile sătești ale Turciei muncesc calitativ, mult, repede și acceptă salarii mai mici ca cele cerute de moldoveni. La moment, nu mai vorbesc de alte țări, turcii ar putea foarte simplu veni la muncă în Moldova, dar deocamdată la noi există componenta corupției .

Veaceslav Ioniță a menționat, că în Moldova a apărut o direcție nouă – leasingul de personal.

–La noi există o companie, care închiriază în Europa peste 600 de muncitori, adică ei au fost angajați în RM și dați cu chirie țărilor UE. Printre aceștia cca 70 de persoane – cetățeni din fosta URSS și Asia de Mijloc, – spune expertul economic. – Acum hotarele se șterg. Eu privesc asta deschis și optimist. Moldovenii vor munci în alte țări, da la noi vir fi angajați cetățeni străini, fără îndoială. Străinii vor accepta să muncească pentru banii pe care nu-i acceptă moldovenii. La fel ca în Rusia sau Europa, populația locală nu dorește să muncească pentru salariile care nu satisfac cetățenii noștri, care pleacă acolo să muncească.

Din discuția cu Veaceslav Ioniță am înțeles că în RM există deja companii private, care atrag la muncă specialiști străini de calificare înaltă.

Din tot ce s-a spus putem conchide, că specialiștii de înaltă calificare pot fi atrași în Moldova numai cu bani mari, iar asta își pot permite doar companiile private mari, care stau bine pe picioare. Iar ele angajează nu sute de persoane, ci unu-doi profesioniști. Iar cu angajarea muncitorilor străini în specialități prioritare, lucrurile stau extrem de rău: în Moldova viața este scumpă, iar salariile – necorespunzătoare. Nu am vrea să credem că deficitul forței de muncă va fi suplinit cu imigranți din Africa și țările Orientului Apropiat, care au invadat multe țări europene și le creează acum numeroase probleme.

Poate, există un grăunte rațional în cele spuse de politologul S.Manastîrlî? El crede că guvernul Moldovei abordează incorect problema deficitului forței de muncă: trebuie nu să creăm condiții pentru străini, da să majorăm salariile în așa fel, ca cetățenii noștri să prefere munca în propria țară, acasă.

În opinia angajatorului Vasile Chirtoca, în țară există muncă bine plătită, care să fie pe placul multor emigranți moldoveni, însă deseori lumea nu știe asta și pleacă din țară. În opinia omului de afaceri, în loc să atragem străinii, care reprezintă o cultură destul de îndepărtată de cea a moldovenilor, ar fi mai corect să realizăm un complex de măsuri pentru a spori atractivitatea propriei țări pentru cetățenii Moldovei. Unele dintre aceste măsuri ar putea fi următoarele :

Și încă o problemă, care în opinia omului de afaceri trebuie rezolvată, dar ea este mai complexă și nu poate fi abordată fără o atitudine cardinală față de politica statului în domeniul educației și a tineretului. Este vorba despre revizuirea radicală a abordării istoriei statului nostru, a cultivării iubirii pentru țară și a patriotismului. În școli și universități noi trebuie să pregătim nu patrioți ai țării vecine și nu un material gata de emigrare, da tineri care își cunosc bine istoria și cultura, se mîndresc cu tot ce este moldovenesc și-s gata să-și realizeze planurile nu undeva peste hotare, da în propria țară.

Lidia Ceban

Preluat de la: Noi.md