Marea Preoteasa, înconjurata de 20 de „vestale”, va adresa o rugăciune lui Apollo. „Apollo, Zeu al soarelui si al luminii, trimite razele tale si aprinde torţa sacră”.

Grecul Stefanos Ntouskos, campion olimpic la canotaj în urmă cu trei ani la Tokyo, va fi primul purtător al torţei pentru Jocurile Olimpice de anul viitor, după ceremonia de aprindere a torţei, la Olympia.

Pe stadionul din Olympia, unde se desfăşurau Jocurile în antichitate, flacăra olimpică va fi aprinsă şi va începe o lungă ştafetă care o va duce la Paris, unde va lumina Jocurile Olimpice din 26 iulie până în 11 august.

Flacăra va parcurge 11 zile în Grecia şi şapte zile pe anumite insule greceşti. Ultimul purtător al torţei pe pământ elen va fi Ioannis Fountoulis (35 de ani), medaliat cu argint la polo pe apă la Jocurile Olimpice din 2021.

Flacăra va pleca apoi spre Franţa la bordul navei Bélem, o navă cu trei catarge care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ea va ajunge la Marsilia – oraşul care va găzdui probele de sailing din cadrul Jocurilor – de unde va pleca ştafeta franceză a torţei olimpice.

Conform armistiţiului olimpic, pe perioada Jocurilor Olimpice, armele trebuie să tacă.

În noiembrie 2023, Adunarea Generală ONU a lansat un apel oficial la armistiţiu pe durata Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, în baza tradiţiei din Grecia antică de a renunţa la lupte pe durata competiţiei.

Armistiţiul olimpic grecesc, numit ekecheiria, s-a născut în secolul al optulea înaintea erei noastre, fiind reînnoit de Comitetul Internaţional Olimpic în 1992.

Jocurile Olimpice de la Paris încep la 26 iulie şi vor dura până la 11 august.

Preluat de la: Unimedia.info