El a atras atenția asupra faptului că în terminologia juridică constituțională se modifică legile și alte reglementări, iar constituția este revizuită, chiar dacă se înlocuiește un semn sau o literă.

Fiecare specialist înțelege în mod subiectiv, în felul său, procedura de „îmbunătățire sau modernizare a Constituției”. La aplicarea acestei proceduri, chiar dacă se adoptă o nouă Constituție, aceasta va trebui ulterior să fie reinterpretată și de Parlament la adoptarea legilor, și de către Curtea Constituțională.

Veaceslav Zaporojan a recunoscut că, timp de 17 ani a participat personal la elaborarea și adoptarea multor hotărîri ale Curții Constituționale, la început ca judecător asistent (cu statut de judecător al Curții de Apel), apoi ca judecător al Curții Constituționale. În special, pentru o anumită perioadă scurtă a ocupat funcția de președinte interimar al Curții Constituționale. Și reieșind din experiența sa, el se opune ideii adoptării unei noi Constituții.

Fostul judecător al Curții Constituționale, doctorul în drept a menționat că, în anii 2009-2010 a fost chiar nevoit să examineze proiectul unei noi Constituții.

”Am ajuns la concluzia că acest proiect nu va aduce nimic nou, cu excepția unui volum uriaș de muncă la noua interpretare, adoptare și aplicare a noilor reglementări. Pentru a înțelege corect această problemă, este necesar să amintim procedura de adoptare și numărul de acte normative adoptate după revizuirea Constituției din 5 iulie 2000”, a spus el.

Vorbind despre inițiativele de adoptare a legilor de revizuire a Constituției, Veaceslav Zaporojan a menționat că unele dintre aceste acțiuni implică anumite riscuri, iar ca exemplu concret putem numi evenimentele de după revizuirea menționată mai sus a Constituției din 2000, atunci Moldova noastră putea fi inclusă în Guinness Book.

”În special, vreau să atrag atenție perioadei 7 aprilie, 2009 – 23 martie, 2012, în care noi timp de aproape trei ani nu am avut un președinte al țării, funcția data fiind ocupată de persoane care asigurau interimatul funcției de șef al statului – președinți ai Parlamentului sau prim-miniștri. Iată de ce în prezent poporul nostru nu mai privește sceptic faptul, că o mulțime de funcții publice importante fie nu-s ocupate de nimeni, fie le ocupă interimarii”, a spus Fostul judecător al Curții Constituționale.

Potrivit lui, vorbind despre alte inițiative legislative adoptate de Parlament, în care există contradicții cu Legea Supremă, le putem chiar număra, căci Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale total sau parțial.

”Există un caz, în care în Moldova chiar și legea constituțională de revizuire a Constituției, menționată sub Nr. 1115 din 5 iulie 2000, a fost declarată neconstituțională. Pe marginea celorlalte, pe care unii experți le consideră neconstituționale, am putea citi doar lucrări științifice sau purta discuții publice”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

Preluat de la: Noi.md