Doctorul în drept Veaceslav Zaporojan, fost judecător la Curtea Constituțională, crede că în cele trei decenii Constituția a susținut un test serios de fiabilitate și capacitatea de a asigura o guvernare stabilă a țării în condiții complicate, dar din punct de vedere politic acest examen nu a fost susținut perfect. Cauza acestei situații, în opinia sa, este evoluția permanentă a simpatiilor politice ale alegătorilor, ceea ce duce la schimbarea configurației puterii în rezultatul alegerilor.

Noi.md i-a adresat lui V.Zaporojan un șir de întrebări privind aprecierea actualului conținut al Constituției, necesitatea modernizării ei și ajustării la realitățile timpului, precum și inițiativele legislative ce contravin prevederilor ei. Cunoscutul constituționalist este împotriva adoptării unei noi Constituții și atrage atenție anumitor inițiative privind revizuirea Legii Supreme, după care Moldova avea toate șansele să intre în Cartea Recordurilor Guinness.

Veaceslav Zaporojan își serbează ziua de naștere în aceeași lună cu Constituția Moldovei: el s-a născut la 16 iulie, 1962 în or. Drochia. Azi are în spate peste 35 de ani de activitate practică în domeniul dreptului, inclusiv ca avocat, judecător-asistent, judecător la Curtea Constituțională a Moldovei. Desfășoară activități științifice, pedagogice și de cercetare. Autor și coautor a zeci de articole și comentarii din domeniul dreptului, apărute în publicațiile de specialitate.

Din iunie, 2020 prin decizia Senatului Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), Veaceslav Zaporojan a fost ales decan al Facultății „Economie Generală și Drept”. Predă discipline precum „Dreptul constituțional și instituțiile politice”, „Justiția constituțională”, „Protecția juridică a drepturilor omului”, „Dreptul civil”, „Mediul juridic al afacerilor”. Este membru al Senatului ASEM și membru al Consiliului Institutului de Justiție Constituțională.

Anterior, a activat pe post de consultant național în cadrul proiectului Programul de dezvoltare ONU, care vizează sprijinirea implementării Planului Naţional de Acţiune pentru Drepturile Omului în Republica Moldova. De asemenea, a fost arbitru de rezervă la Curtea Internațională de Conciliere și Arbitraj de la Geneva în cadrul OSCE și expert național într-un proiect de consolidare a capacității de management al cercetării și științe deschise în universitățile din Moldova și Armenia. Republica Moldova l-a nominalizat în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei printre cei 3 candidați pentru funcția de judecător la Curea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

Veaceslav Zaporojan ține cu regularitate rapoarte și prezentări în cadrul evenimentelor naționale și internaționale. În cadrul recentei conferințe științifico-practice: „Neutralitatea Republicii Moldova – o paradigmă cu valoare constituțională”, organizată de Institutul de Justiție Constituțională, el a afirmat că Moldova nu poate adera la Uniunea Europeană și nici nu poate schimba statutul de neutralitate permanentă consfințit în Constituție, fără a organiza un referendum, în care peste 50% dintre cetățenii înscriși în listele electorale să voteze vota „da”. Constituționalistul a precizat, că acest lucru este prevăzut direct în articolul 142 din Constituție. De exemplu, la alegerile locale din 5 octombrie 2023, în listele electorale au fost incluși 2.758.810 alegători.

«Este o întrebare relevantă de ce acum se discută despre neutralitate. Dacă, de exemplu, se aduc argumente cu privire la intrarea Moldovei în NATO, să ținem cont de faptul, că alineatul (1) a articolului 142 din Constituție reglementează foarte clar, că prevederile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și privind neutralitatea permanentă a acestuia, pot fi revizuite numai dacă au fost aprobate prin referendum de majoritatea cetățenilor incluși în listele electorale. Adică în baza unui referendum, în care peste 50% dintre cei înscriși în listele electorale își vor exprima opinia pozitivă.

Nu un referendum simplu, la care noi putem decide cu o treime de alegători, și dacă participă 1/3 – referendumul trebuie să fie valabil, din care 50% votează «pro», asta înseamnă că la referendum vor vota „pro” cca 280 mii de cetățeni, ceea ce dă o decizie pozitivă, iar aceasta va fi o decizie supremă. Dar articolul 142 din Constituție reglementează foarte clar: fără referendum, nu putem adera la Uniunea Europeană, nu ne putem uni cu România, nici nu putem elimina statutul de stat neutru al Republicii Moldova, nici nu ne putem transforma într-o federație. Și acest lucru este reglementat direct în Constituție.

Și cei de stânga, și cei de dreapta critică anumite norme constituționale, însă nimic mai mult», – a menționat fostul judecător al Curții Constituționale în cadrul dezbaterii, al cărei subiect a fost statutul neutru al Republicii Moldova.

Noi.md i-a adresat lui V.Zaporojan un șir de întrebări privind aprecierea actualului conținut al Constituției, necesitatea modernizării ei și ajustării la realitățile timpului, precum și inițiativele legislative ce contravin prevederilor ei.

Domnul Zaporojan, putem spune că în ultimii 30 de ani Constituția a susținut un test serios de fiabilitate și capacitatea de a asigura guvernarea durabilă a țării în condiții dificile?

Prin definiție constituțională și politică, cred că da, Constituția este un suport de încredere, Moldova și Legea Supremă au promovat acest examen. Totodată, trebuie să remarc, că din punct de vedere politic, examenul nu a fost promovat perfect, drept exemplu, comparativ cu țările baltice, care, precum și Moldova, făceau parte din URSS. Dar cred și sper că în viitor va fi trecut și excelent, în procesul de introducere a unui management mai durabil al țării în condiții dificile!!

Cauza acestei situații, în opinia mea, este schimbarea constantă a pozițiilor politice ale alegătorilor, ceea ce duce la o schimbare a reprezentanților poporului, care ajung la putere în urma alegerilor. De exemplu, după 1990 și înainte de 1994, țara a fost guvernată de reprezentanți mai fermi și mai stabili. Ulterior, din 1994 până în 1998, mai mulți reprezentanți sovietici ai poporului au venit la putere și au adoptat actuala Constituție. În a.1998 au fost aleși reprezentanți mai de dreapta, care au condus țara mai dur, și au revizuit pe larg Constituția. Între anii 2001 – 2009 la putere au venit din nou reprezentanți mai roșii și mai sovietici. În perioada anilor 2009 -2021 țara a fost guvernată de alianțe ale partidelor politice. Iar după a.2021 au fost aleși reprezentanți mai de dreapta și mai europeni. Ce va fi anul viitor, însă, nu se știe.

Astăzi, deseori răsună opinii că mai e nevoie de o muncă cuprinzătoare pentru îmbunătățirea și modernizarea Constituției, ca ea să corespundă realităților moderne. Împărtășiți aceste judecăți? Ce mai avem de făcut în această direcție?

Constituția noastră a fost întotdeauna modernizată prin revizuire sau interpretare de către Curtea Constituțională. Și aici trebuie menționat, că în terminologia juridică constituțională se modifică legile și alte reglementări, iar constituția este revizuită, chiar dacă se înlocuiește un semn sau o literă.

Fiecare specialist înțelege în mod subiectiv, în felul său, procedura de „îmbunătățire sau modernizare a Constituției”. La aplicarea acestei proceduri, chiar dacă se adoptă o nouă Constituție, aceasta va trebui ulterior să fie reinterpretată și de Parlament la adoptarea legilor, și de către Curtea Constituțională.

Timp de 17 ani eu am participat personal la elaborarea și adoptarea multor hotărâri ale Curții Constituționale, la început ca judecător asistent (cu statut de judecător al Curții de Apel), apoi ca judecător al Curții Constituționale. În special, pentru o anumită perioadă scurtă am ocupat funcția de președinte interimar al Curții Constituționale. Și reieșind din experiența mea, mă opun ideii adoptării unei noi Constituții.

{{739011}Mai mult, în anii 2009-2010 am fost chiar nevoit să examinez proiectul unei noi Constituții. Am ajuns la concluzia, că acest proiect nu va aduce nimic nou, cu excepția unui volum uriaș de muncă la noua interpretare, adoptare și aplicare a noilor reglementări. Pentru a înțelege corect această problemă, este necesar să amintim procedura de adoptare și numărul de acte normative adoptate după revizuirea Constituției din 5 iulie 2000.

Comunitatea juridică și constituționaliștii cunoscuți au atras în mod repetat atenția asupra inițiativelor legislative, care contrazic Constituția. Ce riscuri presupun astfel de acțiuni din partea autorităților legislative și executive?

În ceea ce privește inițiativele de adoptare a legilor de revizuire a Constituției, unele dintre aceste acțiuni implică anumite riscuri, iar ca exemplu concret putem numi evenimentele de după revizuirea menționată mai sus a Constituției din 2000, atunci Moldova noastră putea fi inclusă în Guinness Book. În special, vreau să atrag atenție perioadei 7 aprilie, 2009 – 23 martie, 2012, în care noi timp de aproape trei ani nu am avut un președinte al țării, funcția data fiind ocupată de persoane care asigurau interimatul funcției de șef al statului – președinți ai Parlamentului sau prim-miniștri. Iată de ce în prezent poporul nostru nu mai privește sceptic faptul, că o mulțime de funcții publice importante fie nu-s ocupate de nimeni, fie le ocupă funcționarii în interimat.

Vorbind despre alte inițiative legislative adoptate de Parlament, în care există contradicții cu Legea Supremă, le putem chiar număra, căci Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale total sau parțial. Există un caz, în care în Moldova chiar și legea constituțională de revizuire a Constituției, menționată la numărul 1115 din 5 iulie 2000, a fost declarată neconstituțională. Pe marginea celorlalte, pe care unii experți le consideră neconstituționale, am putea citi doar lucrări științifice sau purta discuții publice.

Preluat de la: Noi.md