Arheologii au găsit o colecție de scrisori antice scrise pe papirus care par să prezinte corespondența dintre comandanții militari romani, într-o descoperire „extrem de rară”. Documentele au fost descoperite de o echipă de cercetători polonezi alături de alte vestigii – cum ar fi monede și ceramică romană – în locul unui cimitir antic de animale, a relatat site-ul Science in Poland, scrie newsweek.com.

Cimitirul, care conține rămășițele a sute de animale, se află la periferia vestică a orașului Berenike, un port antic situat pe coasta egipteană a Mării Roșii. Așezarea a fost fondată în secolul al III-lea î.Hr. de către vechea dinastie grecească Ptolemaică, care conducea Egiptul la acea vreme. Acest regat a durat până în anul 30 î.Hr. când regiunea, inclusiv Berenike, a intrat sub control roman. Scrisul de pe papirus – un material asemănător hârtiei folosit în antichitate – se poate dovedi a fi o sursă importantă de informații pentru cercetător

„Orice text nou descoperit este de neprețuit pentru știință. Putem învăța direct din ele despre viața de zi cu zi a oamenilor de acum mii de ani”, a declarat pentru Newsweek Marta Osypińska de la Institutul de Arheologie al Universității din Wrocław, Polonia, care a condus cele mai recente cercetări. „Ele oferă cunoștințe pe care nu le putem găsi pe monumente: nume, ocupații, ce probleme îi preocupau, ce era important pentru «oamenii obișnuiți»”, a spus ea. „Prin urmare, descoperirea de noi texte este întotdeauna un eveniment important pentru cercetători”.
Înainte de cele mai recente descoperiri, niciun papirus antic nu fusese găsit în situl cimitirului de animale, care se pare că a fost folosit între secolele I și II, deși arheologii găsiseră anterior numeroase ostraconuri – fragmente de ceramică cu inscripții. „Pentru egiptologi și alți oameni de știință care se ocupă de antichitate, aceasta este o descoperire extrem de rară și de mare calibru”, a declarat Osypińska pentru Science in Poland. Papirusurile sunt încă citite și examinate cu atenție de către specialiști, dar dovezile preliminare indică faptul că ele reprezintă cel mai probabil scrisori schimbate între centurioni romani, care erau ofițeri comandanți în armată. „Ei erau cei care aveau grijă de interesele Imperiului Roman în avanposturi îndepărtate precum Berenike”, a declarat Osypińska pentru Newsweek. „Știm că într-una dintre scrisori există întrebări despre prețurile diferitelor bunuri. Berenike [era] un port intercontinental, care făcea legătura între India, Africa de Est, Egipt, Arabia. Comorile întregii lumi din acea vreme treceau prin el”. Arheologii cred că scrisorile provin probabil din biroul sau reședința unui centurion care trebuie să se fi aflat în apropierea cimitirului de animale Inițial, cercetătorii au identificat doar fragmente de papirus. Dar, ulterior, echipa a reușit să pună cap la cap fragmentele, permițând studierea lor. Când Berenike a fost fondată de Ptolemeu al II-lea Philadelphus, a servit în primul rând ca fort militar, portul având un rol mai puțin important. Dar atât fortul, cât și portul par să fi intrat deja în declin după numai aproximativ 100 de ani, potrivit lui Osypińska. Cel mai probabil, aceasta a fost o consecință a deșertificării și a tăierii tuturor copacilor din zonă pentru a face loc proiectelor de construcție. În timpul romanilor, așezarea a fost reînviată ca un port important. „Nu știm ce au găsit romanii acolo după anexarea Egiptului, dar probabil nu prea multe, cu excepția unei lagune excelente, care era perfectă pentru un port”, a declarat Osypińska. Ulterior, romanii au extins Berenike și au dezvoltat un port „intercontinental”, prin care se importau bunuri din toată lumea antică, inclusiv animale exotice precum maimuțele. „Locuitorii erau în principal romani, dar probabil și oameni din întreaga lume la acea vreme. Toți cei care doreau să trăiască din bunuri exclusiviste – un fel de Shanghai, Hamburg sau Los Angeles antic”, a declarat Osypińska. Unul dintre cele mai intrigante aspecte ale vechiului Berenike este cimitirul său de animale, unde locuitorii săi își îngropau animalele de companie. Până în prezent, cercetătorii au documentat mai mult de 700 de înmormântări în sit, inclusiv pisici, câini de diferite rase și maimuțe. Animalele din cimitir par să fi fost îngropate cu „respect și grijă”, în timp ce nu pare să existe nicio dovadă că vreunul dintre ele a fost ucis în mod deliberat, potrivit lui Osypińska, a cărei echipă efectuează cercetări în sit. În schimb, cercetătorii au găsit dovezi că oamenii au avut grijă de animale – chiar și de cele bolnave și bătrâne – și le-au îngropat într-un mod asemănător cu cel uman atunci când au murit. În unele cazuri, animalele au fost îngropate alături de jucării, coliere, coliere de mărgele și alte obiecte.

Preluat de la: Timpul.md