Astrobiologul Barry DiGregorio, un cercetător onorific la Centrul Buckingham pentru Astrobiologie, se teme că mostrele returnate vor fi pline de boli, potrivit Mirror.

„Cred că probele de pe Marte ar putea duce la o pandemie, deoarece Gilbert Levin (n.r: Gilbert fost inginer şi om de ştiinţă în cadrul agenţiei NASA) a descoperit viața pe Marte în timpul misiunilor Viking. Condițiile de mediu de pe Marte sunt atât de mult diferite de cele de aici, de pe Pământ, încât orice formă de viață care s-ar adapta la aceste condiții ar putea fi complet diferită de tot ceea ce înțelegem noi. Levin a simțit la fel. Întotdeauna s-a opus aducerii mostrelor acasă înainte de a studia ce fel de viață a găsit pe Marte. În ultimul timp, au găsit exemple de extremofile în zonele în care au amplasat nave spațiale înainte de a fi trimise pe planete și au descoperit aici, pe Pământ, o linie cu totul nouă de extremofile despre care nu știau că există înainte. Prin urmare, am trimis toate roverele și aterizatoarele noastre pe Marte fără o sterilizare completă”, susține astrobiologul Barry DiGregorio. 

Fostul ofițer de protecție planetară al NASA, Catharine Conley, susține că a fost concediată pentru că a declarat că planurile de returnare a mostrelor de pe Marte pe Pământ nu erau sigure.

„Roverul Mars 2020 a fost curățat într-un mod care nu a fost compatibil cu nivelurile anterioare de curățenie, în special în ceea ce privește cantitatea de contaminare care a fost introdusă în probele care au fost colectate pentru returnare. Am subliniat că o șansă de 0,1 % de contaminare a unei probe individuale, atunci când ai 40 de probe în total, înseamnă o șansă de 4 % de contaminare a Pământului în probele pe care le analizezi. Acest lucru face destul de dificil să fii încrezător că poți face distincția între viața terestră și viața marțiană. Acest lucru nu a fost ceva ce oamenii de la conducerea sediului central au vrut să audă și au luat măsurile pe care le-au considerat adecvate”, a spus Catharine Conley pentru The Sun.

Potrivit astrobiologului Barry DiGregorio, microbii se atașează de particulele de praf.

„Marte este un loc foarte uscat și prăfos, iar una dintre problemele misiunilor Apollo a fost că, atunci când astronauții se întorceau din EVA-uri, aduceau cu ei foarte mult praf de pe costume în interiorul compartimentului. Când le scoteau, praful ajungea peste tot. De fapt, îl puteau mirosi. Mirosea a praf de pușcă ars, au spus ei. Dacă vă amintiți protocoalele de protecție planetară ale misiunii Apollo, nu eram foarte siguri dacă existau microbi pe Lună și, pentru a preveni contaminarea încrucișată, astronauții au trebuit să poarte halate de izolare, să le îmbrace în interiorul capsulei în timp ce aceasta plutea în sus și în jos în ocean, iar o echipă de recuperare a venit să îi ia și să îi ducă sus cu un elicopter.

Ceea ce a fost cu adevărat ciudat a fost că, de îndată ce au deschis ușa capsulei spre mare, particulele de praf lunar care se aflau în capsulă ar fi putut fi purtate afară și ar fi ajuns în ocean. Așadar, dacă pe Lună existau microorganisme extremofile care ar fi putut supraviețui în Marea Pământului, am contaminat planeta chiar atunci și acolo. Practic, ne jucăm cu ceea ce se află acolo”,  a spus Barry DiGregorio.

Ca răspuns la comentariile lui DiGregorio, NASA a declarat: „Se anticipează că viitoarele misiuni către Marte vor returna mostre pentru a fi studiate pe Pământ. NASA nu va face niciodată compromisuri privind siguranța”.

Preluat de la: Unimedia.info