Reieșind din prevederile Strategiei Naționale de Apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034, adoptată recent de Guvern, la fel ca în cazul Uniunii Europene, o militarizare accelerată o așteaptă și pe Republica Moldova, care, conform planurilor Bruxellesului, trebuie să participe la „perspectiva pe termen lung de încurajare a producătorilor europeni de arme să sporească investițiile și să crească eficiența producției”.

Cum a obținut von der Leyen al doilea mandat

La o zi înainte de votare în Parlamentul European, chestiunea realegerii Ursulei von der Leyen nu era foarte univocă. Împotriva realegerii sale în funcția de șefă a CE erau nu doar deputații din opoziție, dar și unii legiuitori din numărul adepților de dreapta. De asemenea, a contat și faptul că, literalmente, cu o zi înainte de vot, von der Leyen a pierdut în instanță cazul privind transparența contractelor pentru achiziționarea de vaccinuri COVID-19. La fel, și acuzațiile de participare la scheme de corupție și nepotism la încheierea unui acord cu Pfizer și la numirea colegului de partid Markus Pieper într-o funcție în Comisia Europeană. Potrivit presei europene, șefa CE a creat special funcția de comisar pentru întreprinderi mici și mijlocii în Comisia Europeană pentru a-l numi pe Pieper.

Cu toate acestea, la votul din 18 iulie, Ursula von der Leyen nu numai că a depășit pragul de 361 de voturi din 720 ale europarlamentarilor, necesare pentru realegerea ei, dar a acumulat chiar mai multe voturi ca cele așteptate. Pentru ea au votat 401 de parlamentari europeni, cu 284 voturi „împotrivă” și 15 abțineri.

BBC scrie că în ajunul votării s-au desfășurat negocieri tensionate cu privire la funcțiile în care vor fi numiți membrii diverselor partide: oricum, voturile centriștilor nu erau îndeajuns, așa că în campania preelectorală von der Leyen i-a curtat activ pe conservatorii și reformiștii europeni (ECR) și pe ”verzi”. Drept urmare, ”verzii” au primit funcțiile de vicepreședinte și doi președinți de comisie, în ciuda faptului că au doar al șaselea, ca mărime, grup parlamentar. Reprezentanții ECR au primit două funcții de vicepreședinți și două de președinți de comisii. Iar Politico a scris, că victoria Ursulei von der Leyen a fost asigurată de aproximativ 40 de deputați din fracțiunea ”verzilor”, care au votat-o.

În următoarele zile, von der Leyen va începe aprobarea noii componențe a Comisiei Europene. Temele-cheie ale programului său-2029 ar fi apărarea, competitivitatea și rezolvarea crizei locuințelor (se preconizează crearea unui subcomitet, care va prezenta primul plan de locuințe la prețuri accesibile din istoria europeană). De aceea noua componență a Comisiei Europene va include doi comisari europeni noi – un comisar care va fi direct responsabil de problema locuințelor și un comisar pentru apărare. Acesta din urmă „va coopera strîns cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate”.

De la Uniunea Europeană la Uniunea Europeană de Apărare

Vorbind în Parlamentul European, Ursula von der Leyen a promis, dacă va fi realeasă pentru un nou mandat, în următorii cinci ani să facă din Uniunea Europeană „o adevărată uniune europeană a apărării”.

„Ultimii ani au evidențiat un deficit cronic de investiții și gestionarea defectuoasă a capacităților noastre de apărare. În perioada anilor 2019 – 2021, cheltuielile UE pentru apărare au crescut cu 20%, în timp ce Rusia a sporit această cifră cu aproape 300%, și China cu 600%. În același timp, cheltuielile UE pentru apărare nu-s coordonate între ele, nu sunt comparabile și nu corespund standardelor europene. Trebuie să schimbăm acest lucru”, spune programul ei „Principii politice pentru următoarea componență a Comisiei Europene 2024-2029”.

Deocamdată nu se vorbește despre crearea unei armate unite a UE, deși chestiunea dată tot mai des este discutată în culoare. Vorba ministrului de interne al Italiei Antonio Tajani, aceasta este „o condiție prealabilă fundamentală pentru o politică externă europeană eficientă”. Fără o armată europeană unită, țările UE, a spus el, vor fi întotdeauna „vrăbii neajutorate într-o lume în care zboară vulturi” , cum ar fi SUA, China, India și Rusia. Totuși, programul de acțiune al Ursulei von der Leyen prevede deocamdată ca statele membre ale UE să își păstreze responsabilitatea pentru trupele lor de la doctrină la desfășurare și să decidă desfășurarea contingentelor lor, UE îndeplinind doar un rol de coordonare. Și mai presus de toate, Bruxellesul va sprijini și coordona eforturile de consolidare a industriei de apărare, a inovației militare și a „adevăratei piețe paneuropeane a produselor de apărare”.

În aceste scopuri, către a.2029 se planifică crearea unui Fond european de apărare, care va investi în tehnologii avansate de apărare în sferele maritime, terestre, aeriene, spațiale și cibernetice. Ursula von der Leyen intenționează, de asemenea, să dezvolte și să implementeze o serie de proiecte paneuropene de apărare în următorii cinci ani. De exemplu, sistemul universal de apărare aeriană „European Sky Shield”. Cancelarul german Olaf Scholz a făcut o astfel de inițiativă încă din august 2022, iar în luna mai a acestui an, Grecia și Polonia i-au cerut Ursulei von der Leyen să creeze un sistem de scut comun de apărare aeriană, care să fie finanțat de bloc. Scrisoarea prim-miniștrilor Mitsotakis și Tusk spunea, că UE are nevoie de un nou „program emblematic”, cum ar fi un scut european de apărare aeriană. Von der Leyen le-a susținut inițiativa, scriind pe social media X că ar trebui să continue să susțină Ucraina și, în același timp, să consolideze apărarea Europei, iar apoi să includă acest punct în programul ei electoral.

Președinta Comisiei Europene mai propune crearea, în viitorul apropiat, a unui sistem de apărare cibernetică în UE și extinderea sancțiunilor împotriva atacurilor cibernetice la adresa Uniunii Europene și a membrilor ei. Sistemul de apărare cibernetică va fi numit „Scutul european al democrației”. În cadrul acestui program, este preconizată contracararea manipulării străine a informațiilor și a interferenței online. Experții, în comentariile la acest punct din programul electoral al Ursulei von der Leyen, spun că de fapt vorbim despre crearea propriului serviciu de informații al Uniunii Europene, care va fi angajat în „protejarea democrației” și va fi subordonat „unui Bruxelles din ce în ce mai autoritar”.

În plus, în programul său politic, Ursula von der Leyen propune triplarea numărului de angajați ai Serviciului European de Grăniceri și Paza de Coastă – de la 10 mii la 30 de mii și creșterea cheltuielilor militare, dat fiind insuficiența cheltuielilor UE pentru nevoi militare. Deși „cea mai bună investiție în securitatea europeană este investiția în securitatea Ucrainei”, se spune în document.

În principiu, programul politic al Ursulei von der Leyen nu conține nimic nou. Despre aceea că nemțoaica de 65 de ani va impune Uniunii Europene „regimul economic de război” și va face din acest subiect un element central al candidaturii sale pentru un al doilea mandat, se știa încă din martie – atunci Comisia Europeană pe care o conducea a prezentat noua și ambițioasa strategie industrială și de apărare. La 5 martie CE a adoptat și publicat Strategia și Programul industriei europene de apărare, care a fost, printre altele, o reacție la succesele militare ale Rusiei, recroirea rapidă a economiei ruse pentru a se potrivi nevoilor armatei și a mobiliza resursele complexului militar-industrial rus. Pe termen lung, noua strategie europeană pentru industria de apărare își propune să încurajeze producătorii europeni de arme să sporească investițiile, să îmbunătățească eficiența producției și, pentru prima dată, să catalogheze colectiv armele pe care le dețin.

Este planificat ca în perioada 2025-2027 bugetul UE să aloce 1,5 miliarde de euro pentru achiziții comune de la companiile europene din industria de apărare, ceea ce ar trebui să stimuleze acest segment să crească capacitatea și să dezvolte noi tehnologii. În Strategie se menționează că capacitatea de apărare necesită producerea unei game largi de echipamente de apărare, cum ar fi muniție, vehicule aeriene fără pilot, rachete și sisteme de apărare aeriană. Documentul prevede și modernizarea complexului militar-industrial al Uniunii Europene. Conform obiectivelor declarate, către a.2030: 1) 50% din achizițiile de apărare ar trebui să fie efectuate în cadrul Uniunii Europene, iar către a.2035 această cifră să ajungă la 60%; 2) 40% din achizițiile pentru apărare trebuie să fie realizate în comun de țările membre; 3) Comerțul cu arme între statele membre trebuie să reprezinte cel puțin 35% din totalul pieței de armament din UE.

Anterior ziarul francez Le Monde a scris, că cea mai mare parte a achizițiilor militare din Europa are loc în afara continentului. Astfel, potrivit publicației franceze, din a.2022, 75% din achizițiile de arme și echipamente militare au venit de la companii non-europene, iar 68% de la companii americane. De aceea CE preconizează să perfecteze în cel mai scurt timp sistemul de achiziționare, prin crearea unei agenții care va achiziționa în mod centralizat muniții, arme și echipament militar. Au existat, de asemenea, propuneri de a emite obligațiuni europene de apărare, pentru a oferi un flux unic de finanțare a cheltuielilor militare generale.

“ Trebuie să schimbăm paradigma și să trecem la regimul economiei de război. Aceasta înseamnă că industria europeană de apărare trebuie să-și asume mai multe riscuri cu sprijinul nostru”, a declarat comisarul european pentru piața internă Thierry Breton.

Așa că în ultimele luni Uniunea Europeană dintr-un proiect pașnic se transformă treptat într-o uniune militară, ceea ce contrazice principiile și scopurile creării sale. În discursul său, Ursula von der Leyen a proclamat acum oficial această tranziție, care ar trebui să fie finalizată către a. 2029.

Chișinăul oficial este pregătit pentru asta. Zilele trecute, guvernul a aprobat o nouă Strategie Națională de Apărare pentru următorii zece ani – 2024-2034. Acum ea trebuie aprobată de parlament.

Pentru a contracara amenințările „existențiale” (Federația Rusă) și alte amenințări, documentul stabilește o serie de sarcini. De exemplu, a îmbunătăți performanța Moldovei în clasamentul Global fire power (topul puterii militare totale a fiecărei țări din lume). La alcătuirea acestui top se ține cont de efectivul armatei, numărul de tancuri, nave, avioane și alte echipamente militare, nivelul de finanțare a sectorului militar, infrastructura de transport a țării, accesul la produse petroliere și alți factori care pot influența eficacitatea de luptă a armatei.

Încă în a. 2022, Armata Națională a Moldovei ocupa în acest clasament locul 94 din 142 de țări. În Global Firepower Index-2023, a ajuns deja pe locul 143 din 145. Iar în clasamentul din 2024 a ocupat penultimul, locul 144, al doilea după Bhutan. Conform Strategiei Naționale de Apărare – 2034, către a. 2029 Republica Moldova ar trebui să urce, în topul armatelor mondiale, cinci poziții, iar către a.2034 –10. Pentru asta se preconizează modernizarea echipamentelor militare aflate în serviciul Armatei Naționale, precum și a infrastructurii prin înlocuirea sau modernizarea echipamentelor sovietice și achiziționarea sau obținerea de noi echipamente militare.

De asemenea, autoritățile intenționează să aducă cheltuielile militare la 1% din PIB către a. 2030 (în prezent, finanțarea apărării este de 0,65% din PIB). Către a.2029 să construiască cel puțin o tabără militară nouă, iar către a. 2034 – cel puțin două. O atenție deosebită va fi acordată creării unui sistem de apărare aeriană și dezvoltării unui sistem integrat de vehicule aeriene fără pilot, „capabile să execute o gamă largă de misiuni”. În plus, conform Strategiei, către a. 2029 Republica Moldova, în ciuda statutului său constituțional neutru, ar trebui să fie integrată în proporție de 70% în structurile militare ale Uniunii Europene, iar către a. 2034 – 100%.

Așa că, în următorii cinci ani, concomitent cu militarizarea accelerată a Uniunii Europene, anunțată de Ursula von der Leyen, va avea loc și militarizarea accelerată a Republicii Moldova. În principiu, aceasta este deja în plină desfășurare. Zilele trecute Armata națională a primit un transport de ajutor militar din Statele Unite, inclusiv 20 de vehicule blindate ”Humvee”. Armata Națională a primit de la guvernul SUA primele 43 unități de astfel de vehicule blindate încă în martie,2014.

Anul trecut, Moldova a primit din Germania, Franța și Statele Unite 19 vehicule blindate „Piranha”, drone, mitraliere și arme de calibru mic, iar Polonia a trimis în Moldova șase avioane cargo cu arme și muniție. Tot anul trecut, Uniunea Europeană a aprobat alocarea a încă 41 de milioane de euro Moldovei pentru consolidarea apărării acesteia. Fondurile vor veni în țară timp de trei ani, la un an după un ajutor similar de 40 de milioane de euro, aprobat de UE pentru „echipamente, consumabile și servicii neletale, inclusiv pregătire tehnică”.

La finele anului trecut, Moldova a primit radarul militar francez de monitorizare a spațiului aerian Ground Master 200 în valoare de14 milioane de euro, achiziționat, potrivit autorităților, din contul bugetului public de apărare. Al doilea radar mobil terestru cu rază lungă de acțiune, care costă 20 de milioane de euro și este finanțat de Fondul European pentru Pace, urmează să sosească în țară la finele anului viitor.

Așa că Republica Moldova deja participă activ la procesul „stimulării producătorilor europeni de arme pentru a crește investițiile și a crește eficiența producției”, proclamat de conducerea UE. Clar că la noi ajunge, în fond, tehnica militară și echipamentele învechite, pe care e mai avantajos să le vinzi țărilor terțe, nu să le reciclezi. De aceea, unor țări ca Moldova li se acordă diverse linii de credit pentru achiziționarea de arme sau pur și simplu, sub pretextul modernizării Armatei Naționale, li se dau gunoaie dezafectate. Asta permite UE să modernizeze armatele țărilor-membre. Astfel, în primăvara a.2022 UE a creat un fond special de 500 de milioane de euro pentru modernizarea militară. A fost creat un grup special pentru a coordona cheltuielile fondului, care s-a concentrat și pe înlocuirea stocurilor de arme trimise în Ucraina (și în alte țări, precum Moldova), eliminarea treptată a echipamentelor sovietice din armatele UE și îmbunătățirea sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă.

În luna mai a acestui an, chiar înainte de elaborarea și analizarea Strategiei Naționale de Apărare pentru anii 2024-2034, Chișinăul oficial a semnat cu Uniunea Europeană un Acord de Parteneriat în Domeniul Securității și Apărării. Printre altele, documentul prevede că Moldova va putea participa la proiectele UE în industria de apărare și achiziția comună de arme. Dacă ținem cont de faptul, că „aproximativ 90% din armele și echipamentele Armatei Naționale, inclusiv sistemele antiaeriene, sunt de fabricație sovietică, nu îndeplinesc cerințele moderne și trebuie înlocuite cu echipamente mai moderne” (ministrul Apărării Anatol Nosatîi) și că „statele UE ar trebui să dubleze, către a.2030, comenzile de arme și muniții din industria militară de dragul „pregătirii de război, dorind pace” (șeful Consiliului European Charles Michel), Moldova în acest sens este legată ferm de Bruxelles pentru o perioadă lungă de timp

Xenia Florea

Preluat de la: Noi.md