O parte din senatori s-au arătat sceptici că ar fi potrivită pentru funcția de director al informațiilor naționale având în vedere declarațiile anterioare cu privire la „preocupările legitime de securitate” pe care le-ar avea Vladimir Putin, o vizită în 2017 la Damasc în care s-a întâlnit cu Assad, precum și sprijinul său pentru Snowden, despre care a recunoscut că a „încălcat legea”, dar refuzând să-l condamne drept „trădător” în urma chestionării aprinse din partea democraților din comisia de informații a Senatului, joi.
„Cei care se opun nominalizării mele lasă de înțeles că aș fi loială altcuiva decât lui Dumnezeu, propriei mele conștiințe și constituției Statelor Unite, acuzându-mă că sunt marioneta lui Trump, a lui Putin, a lui Assad, marioneta unui guru, a lui Modi, nu-și dau seama de absurditatea de a fi simultan marioneta a cinci păpușari diferiți”, a spus ea.
„Adevărul este că ceea ce îi tulbură realmenye pe adversarii mei politici este că refuz să fiu marioneta lor”, a spus ea. „Nu nutresc niciun fel de afecțiune pentru Assad sau Gaddafi sau vreun alt dictator. Pur și simplu urăsc al-Qaida. Urăsc faptul că avem lideri care sunt blânzi cu extremiștii islamiști.”
Gabbard și-a atenuat criticile la adresa aparatului de informații din SUA, inclusiv eforturile ei anterioare de a anula legea privind supravegherea străină, ce permite supravegherea electronică oeste hotare fără mandat. Acum susține reautorizarea legii.
„Nu mi se pare credibilă schimbarea opiniei tale”, a spus Mark Warner, vicepreședintele comisiei.
Audierea lui Gabbard este un mers pe sârmă. Trebuie să obțină susținere din partea majorității comisiei de informații a Senatului pentru un vot în plenul Senatului. O serie de mass-media din SUA, inclusiv Fox News, au raportat joi că nu are deocamdattă voturile necesare pentru a obține confirmarea.
Candidatura ei este sub semnul întrebării și după o serie de scurgeri recente din presă. New York Times a raportat săptămâna aceasta că serviciile de informații americane au interceptat un apel telefonic între doi agenți Hezbollah potrivit cărora Gabbard s-a întâlnit cu „tipul uriaș” în timpul vizitei în Liban în 2017, indicând un înalt oficial al Hezbollah.
Gabbard a negat că s-ar fi văzut cu agenți Hezbollah și a spus că este o „acuzație absurdă”.
„Există o îngrijorare reală cu privire la contactele ei [în Siria] și că nu ar împărtășii aceleași simpatii și valori precum comunitatea de informații”, a declarat anterior pentru Guardian o persoană familiarizată cu discuțiile dintre înalți oficiali ai serviciilor de informații.
În cadrul audierii, senatorul de Colorado Michael Bennet a atacat-o pe Gabbard din cauza unui tweet postat la doar câteva ore după ce Rusia și-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina. „Acest război și suferință ar fi putut fi lesne evitate dacă Administratorul Biden/NATO ar fi recunoscut pur și simplu preocupările legitime de securitate ale Rusiei.
Însă cele mai multe întrebări au fost depre sprijinul ei din trecut pentru Snowden, despre care a recunoscut că a încălcat legile SUA divulgând presei documente clasificate în timp ce lucra drept contractor pentru Agenția de Securitate Națională.
„Este Edward Snowden un trădător: da sau nu?” au vrut să știe mai mulți senatori democrați, inclusiv Bennet.
„Snowden a încălcat legea”, a spus Gabbard. „El a făcut publice informații despre Statele Unite… Am la dispoziție măsuri pe care le-aș putea lua pentru a preveni un alt caz Snowden.”
„Acesta nu este un moment pentru rețelele sociale. Nu este un moment pentru a propaga teorii ale conspirației… Este momentul în care trebuie să răspunzi la întrebările oamenilor ale căror voturi le ceri”, a continuat el.
Aceste întrebări au fost prevăzute de însuși Snowden, care a scris într-un tweet joi că Gabbard va fi „ obligată să renunțe la orice sprijin anterior pentru avertizori drept o condiție a confirmării”.
„O încurajez să facă asta. Spune-le că am afectat securitatea națională” a spus el. „În DC, asta este ceea ce trece drept jurământ de credință.”
Comisia este așteptată să organizeze o sesiune cu ușile închise pentru a discuta chestiuni sensibile, joi, apoi va trece la vot „cât mai curând posibil”, a explicat Tom Cotton, președintele comisiei.
Preluat de la: Unimedia.info