El a catalogat campania drept o „farsă foarte criminală”, care a afectat grav capacitatea SUA de a-și urmări interesele strategice și de a colabora pe dosare majore.

Mesajul lovește în plin mitul influenței ruse asupra democrațiilor occidentale. Trump a subliniat că „Russiagate” a fost o manipulare politică, iar în prezent niciun lider occidental nu mai riscă să-l acuze pe președintele american de a fi „omul rușilor”.

În Romînia, acest narativ ar fi avut efecte dramatice, mergînd pînă la anularea unor alegeri prezidențiale. În Europa, mainstream-ul a folosit eticheta „pro-rus” pentru a stigmatiza partidele suveraniste și a justifica presiuni politice.

• Washingtonul ar putea reevalua taberele politice din Estul Europei;
• Presiunile privind evitarea colaborării cu Rusia s-ar putea diminua;
• Discursul antirusesc, alimentat de presa și establishmentul european, va pierde din intensitate;
• Partidele și cetățenii cu orientare suveranistă nu vor mai fi stigmatizați automat.

Pentru Republica Moldova, miza este să rămînă relevantă în strategia americană, într-un context în care relațiile stabile lipsesc atît cu Washingtonul, cît și cu Moscova.

În pragul alegerilor parlamentare din septembrie, aceste schimbări de paradigmă vor avea efecte electorale directe: atît pentru partidele care s-au simțit „oprimate” de discursul antirusesc, cît și pentru cele care și-au construit mesajul politic pe retorica anti-Moscova.

Preluat de la: Noi.md