Exporturile de ulei de soia din Republica Moldova au intrat într-o fază de stagnare accentuată, după patru ani în care au crescut constant atât ca volum, cât și ca valoare. În primele zece luni ale acestui an, procesatorii moldoveni au reușit să livreze peste hotare doar 4.800 de tone, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 40% față de anul 2024. Specialiștii din sectorul agroalimentar confirmă că această diminuare nu este una conjuncturală, ci are cauze clare legate de accesul la materia primă și costurile tot mai mari de producție.

Principalul motiv al prăbușirii cantităților îl reprezintă decizia Ucrainei de a introduce din septembrie o taxă de 10% la exportul de soia brută. Moldova, care importa ani la rând cantități mari de soia din Ucraina pentru a susține capacitatea fabricilor de procesare, s-a trezit cu prețuri semnificativ mai mari și cu marja de profit aproape anulată. Mulți procesatori au intrat în dificultate, iar unii chiar au oprit temporar activitatea, deoarece costul materiilor prime a devenit prea ridicat.

În condițiile noilor restricții, fabricile din Moldova lucrează acum în principal cu soia autohtonă. Deși aceasta este de calitate bună, volumele interne sunt limitate și nu acoperă cererea întregii industrii. Producția locală depinde de condițiile meteo, suprafețele cultivate și posibilitățile de irigare, ceea ce face ca piața să fie vulnerabilă în fața oricărei fluctuații. În plus, planurile de extindere a culturilor de soia sunt încă în discuție și necesită investiții și timp.

Chiar și în aceste condiții, uleiul de soia rămâne un produs important în exporturile agroalimentare moldovenești. Principalele piețe de desfacere sunt România și Grecia, unde produsul moldovenesc este apreciat pentru calitatea sa și este vândut la un preț mediu de aproximativ 20 de lei kilogramul. Deși volumele au scăzut, cererea externă rămâne stabilă, ceea ce înseamnă că sectorul ar putea reveni dacă accesul la materie primă va fi restabilit sau dacă producția internă va crește.

Pe termen scurt, soluțiile sunt limitate, iar procesatorii speră la renegocieri comerciale, facilități fiscale și programe de stimulare a producției agricole locale. Fără aceste intervenții, piața uleiului de soia riscă să piardă din competitivitate, iar Republica Moldova să rămână cu o industrie subutilizată și o oportunitate agricolă diminuată.

Preluat de la: Timpul.md