Atunci când se puneau bazele statului rus, triburile slave care locuiau pe teritoriul european al Rusiei de astăzi nu aveau nicio cultură de guvernare politică.  

Cei care au rezolvat această problemă și au impus tradiția regimurilor autoritare din Rusia au fost tătaro-mongolii.

Rusia s-a format la începutul sec. al IX-lea. Triburile slave trăiau în comunități mici în pădure, departe de civilizația urbană, și se ocupau cu agricultură. Fiindcă pământul nu era bogat, iar condițiile climaterice erau aspre, ei trebuiau să-și schimbe permanent locul de trai . Așezările lor se numeau „lumi” (mir) și nu avea absolut nicio cultură urbană. În cazul unor atacuri ele erau complet neajutorate. Orașele care existau atunci Kiev, Vladimir, Moscova etc. nu erau conduse de ruși, ci de varegi (vikingi), pentru că triburile slave ruse nu erau capabile de așa ceva. Prin urmare Rusia Kieveană avea o organizare proto-statală impusă de vikingi, care, la rândul lor, nu aveau o cultură politică solidă. Cnezii varegi rivalizau între ei și nu era uniți.

Cam în aceeași perioadă a început expansiunea triburilor tătaro-mongole care veneau de la hotarele Chinei, conduse fiind de hanul Timucin (Cengiz Han). Deși erau triburi migratoare, tătarii erau bine organizați din punct de vedere militar. Până să ajungă pe stepele europene, ei au încercat să cucerească China. Prin urmare, împrumutaseră mult de la chinezi, inclusiv arta militară, administrare, sistemul de impozite etc. Ei au apărut în Europa de Est la începutul secolului XIII.

Cnezii varegi dezorganizați și lipsiți de o cultură politică de subordonare au fost înfrânți unul după altul. În rezultat, Rusia a fost transformată într-un uluz (regiune) al Hoardei Tătare. Cuceritorii și-au creat apoi capitala Serai (azi Astrahan) pe râul Volga. Tătaro-mongolii controlau Rusia prin comandanții săi militari, care mențineau ordinea și sugrumau orice tentativă de rezistență. Tot Seraiul instala cnezii ruși la conducerea orașelor. Mai mult decât atât, cnezii ruși nu avea nicio forță militară, iar dacă aveau nevoie de trupe, apelau tot la tătari. Pe lângă asta, tot datorită tătarilor s-a dezvoltat comerțul și sistemul economic în Rusia Kieveană.

Acest fapt este demonstrat de cuvintele care au rămas în limba rusă: bazar (piață), den’ga (bani), hazna, tarif, sunduk (cufăr). Biserica ortodoxă era scutită de impozite, motiv pentru care nu s-a opus cotropitorilor. „Rușii nu aveau nimic. Ceea ce au preluat ei de la Hoarda tătaro-mongolă care i-a asuprit timp de două secole și jumătate a fost puterea autoritară transmisă din tată în fiu și atitudinea conducătorului față de supuși. Hanul tătar se considera stăpân și pe pământuri, și pe oamenii săi. Aceeași atitudine s-a păstrat în Rusia până în zilele noastre”, a declarat Leonid Vasiliev, profesor de istorie la Școala Superioară de Economie din Moscova în cadrul unei emisiuni al postului de televiziune tvrain.

Timpul.md 

Preluat de la: Timpul.md