Sunteţi în Chişinăul de acum un secol. În 1915. Basarabia se află în componenţa Imperiului Rus. Luaţi în mână un calendar pe anul respectiv şi căutaţi data Crăciunului. Ce dată va fi marcată în acel calendar drept ziua de Crăciun?

„Noi sărbătoream pe-aici Crăciunul din moși-strămoși pe 7 ianuarie. Apoi, după 1918, au venit românii care au încercat să ne impună să sărbătorim pe 25 decembrie. Dar noi am fost bățoși și n-am renunțat la datina străbună, așa că sărbătorim în continuare pe 7 ianuarie. ”
Așa a fost? Ei, nu chiar aşa a fost…

Dar pentru a afla răspunsul corect, haideți să facem un salt în trecut.

Cred că nu voi surprinde pe nimeni spunând că reforma calendarului pe stil vechi (numit și „iulian”) s-a făcut în secolul XVI sub auspiciile papei Grigore XIII. La fel de bine se știe că rostul acestui demers a fost de a corecta decalajul crescând dintre anul calendaristic și cel astronomic, discrepanță care ajunsese în secolul XVI la 10 zile.

Astfel, potrivit reformei, după 4 octombrie 1582 a urmat ziua de 15 octombrie 1582. Noul calendar, numit „gregorian” după numele papei Grigore XIII, a început să se aplice din 1582 în mai multe state din vestul Europei. Estul ortodox a menținut calendarul pe stil vechi încă vreo câteva secole.

Și acum, să venim mai aproape în timp. Anul 1918. Provinciile românești, dezlipite din imperiile în agonie, se unesc cu România.

Marea Unire aduce însă și o mare problemă: în provinciile româneşti se foloseau calendare diferite.

De exemplu, în Transilvania desprinsă din Imperiul Austro-Ungar se aplica deja calendarul pe stil nou. În Basarabia ieșită din Imperiul Rus încă se folosea calendarul iulian.

Apropo, dacă tot vorbim de Transilvania și Basarabia, știați că datele la care s-au unit aceste teritorii la România sunt menționate în istorie în funcție de calendarul locului? „1 decembrie 1918” e pe stil nou, pentru că Transilvania aplica noul calendar, iar „27 martie 1918” e pe stil vechi, pentru că Basarabia aplica vechiul calendar. 

Iată un caz în care o călătorie în spațiu te ajuta să călătorești înapoi în timp! Plecai din Cluj pe 2 decembrie 1918 și ajungeai la Chișinău pe 20 noiembrie 1918!

O uniformizare a calendarului se impunea. Astfel, conform unui act normativ dat la începutul lui 1919, ziua de 1 aprilie 1919 stil vechi devenea oficial ziua de 14 aprilie 1919 stil nou. Începând cu această dată, toate datele din România s-au menționat potrivit calendarului gregorian. Să observăm și că discrepanța dintre cele două calendare ajunsese în secolul XX la 13 zile (față de doar 10 zile câte erau la reforma din secolul XVI).

Cam în același timp, și Rusia trecea la noul calendar. Noua putere bolșevică a decretat la începutul lui 1918 că după data de 31 ianuarie 1918 urmează 14 februarie 1918.

Totuși reforma din Rusia (1918) și cea din România (1919) au cuprins doar calendarul laic, nu și cel religios. Bisericile ortodoxe rusă și română au continuat să aplice pe mai departe calendarul pe stil vechi.

Cum tot mai multe state populate de ortodocși treceau la stilul nou, în 1923 s-a organizat la Constantinopol un congres pan-ortodox unde s-a propus trecerea la stilul nou. Reacția a fost diferită. Mai multe biserici ortodoxe (inclusiv, între altele, cea română, greacă, cipriotă și din Constantinopol) au decis sa treacă la noul calendar. Câteva s-au opus acestei reforme, inclusiv bisericile rusă și sârbă.
Biserica Ortodoxă Română a trecut oficial la noul calendar în octombrie 1924.

Acestea fiind zise, să revenim la întrebarea privind Crăciunul de acum 100 de ani. Ce dată avea Crăciunul în calendarul din 1915?

Pentru a răspunde, haideţi să mai facem un mic efort. Să mergem în perioada de după Congresul de la Constantinopol. Suntem în 1924. Biserica ortodoxă rusă n-a trecut la stilul nou, biserica ortodoxă română a trecut. Pe de altă parte, statele România şi URSS aveau calendarele laice pe stilul nou.

Când în Romania e 25 decembrie 1924 (atât laic, cât și religios) şi e Crăciunul, la ruşi e 25 decembrie pe calendarul laic și 12 decembrie pe calendarul religios. La ruși înca nu e Craciunul.

Dar când în România pe calendarele laic și religios e 7 ianuarie 1925, la ruşi pe calendarul laic e 7 ianuarie 1925 (pentru că e pe stil nou), iar pe cel religios ce dată e? Corect! 25 decembrie 1924 (pentru că e pe stil vechi)! E 25 decembrie şi la ruşi e Crăciunul! Mă rog, atâta Crăciun cât se putea în acea perioadă sovietică.

Iar în 1915, când încă nu se reformase calendarul laic, cele doua calendare (laic și religios) se suprapuneau și erau pe stil vechi. Crăciunul în Imperiul Rus era pe 25 decembrie! Anume această dată era marcată corespunzător în calendar!

Şi încă o chestie interesantă. Şi biserica ortodoxă română şi biserica ortodoxă rusă, şi patriarhul României Daniel, şi patriarhul rus Kiril, şi papa de la Roma, şi mitropoliul Vladimir şi episcopul Marchel serbează Crăciunul pe 25 decembrie.

Pentru că 7 ianuarie pe calendarul gregorian corespunde în prezent cu 25 decembrie pe calendarul iulian. Iar când vine vorba de sărbătorile religioase, preoţii se uită în calendarul bisericesc, nu în cel al statului. Când în calendarul laic e 7 ianuarie, preoţii din Patriarhia Rusă se uită în calendarul religios, care la ei e calendarul iulian, de stil vechi, unde scrie că în acea zi e data de 25 decembrie.

Rezumând, toţi creştinii serbează Crăciunul pe aceeași dată (25 decembrie), dar nu în aceeași zi.

E ca şi cum două persoane s-ar afla în oraşe la fusuri orare diferite, să zicem unul la Chişinău, iar celălalt la Los Angeles. La unul în calendar e 25, la celălalt încă nu. Dar când va fi 25, va sărbători şi acesta din urmă.
Să ne liniştim, deci. Cu toţii sărbătorim pe 25 decembrie. Aşadar, unde-i problema?

La informaţia privind faptul că noi din vechime aveam Crăciunul pe 25 decembrie, unii ar putea zice:
,,Da, dar acest 25 decembrie înseamnă 7 ianuarie în calendarul grigorian. Deci, noi sărbătorim Crăciunul din moşi-strămoşi pe 7 ianuarie, transpunând în calendarul gregorian!” Răspuns: poate din moşi, dar nu şi din strămoşi. Ca să explic. Discrepanţa în zile dintre calendarul iulian şi cel gregorian nu este una fixă. Scriam mai sus că în 1582 decalajul era de 10 zile, iar în următoarele secole a crescut. Diferenţa de 13 zile dintre cele două calendare a intervenit în februarie/martie 1900, şi de atunci de abia 25 decembrie înseamnă 7 ianuarie în transpunerea calendarului gregorian.

Între anii 1800 şi 1900 discrepanţa era de 12 zile. Astfel, atunci 25 decembrie corespundea cu 6 ianuarie în transpunerea calendarului gregorian. Vedeţi mai jos o pagină dintr-un calendar în limba română din anul 1826, în care în dreptul datei de 25 decembrie (marcată cu roşu ca ,,Naşterea Domnului”) apare data de 6 ianuarie pe stil nou: 

Între 1700 şi 1800 decalajul era de 11 zile, aşa că 25 decembrie însemna 5 ianuarie în transpunerea calendarului gregorian. Mai jos pagina pe luna decembrie dintr-un calendar în română din anul 1794. Zilei de 25 decembrie în ,,calendariul grecesc’’ (trecută ca ,,Naşterea lui Hristos’’) îi corespunde ziua de 5 ianuarie pe ,,calendariul rimlenilor’’:

Iar urmaşii noştri după anul 2100 vor avea Crăciunul pe stil vechi pe 8 ianuarie. Vă daţi seama ce dezbateri vor fi atunci cu mutarea datei Crăciunului? Sau ce discursuri frumoase se vor rosti prin anul 2149 despre cum noi tot timpul în istorie am sărbătorit Crăciunul pe 8 ianuarie?

Apoi decalajul dintre calendare va ajunge la 15 zile şi Crăciunul pe stil vechi după 2200 se va muta pe 9 ianuarie. Şi tot aşa.
******
Această postare nu este despre când e corect să sărbătorim Crăciunul. Creștinismul nu rezidă în niște formalisme calendaristice, cu încrețiri de frunți şi sprâncene încruntate. Iar creștinul adevărat va căuta să-și iubească aproapele, indiferent că acesta sărbătorește Crăciunul pe 25 sau pe 7, că sărbătorește Hanuka sau Kurban Bairamul, sau că nu sărbătorește nimic în general.

Această postare este despre cât de lipsite de esenţă pot fi unele polemici, dacă stai să le analizezi în detaliu. Despre cum uneori poţi să nu vezi pădurea din cauza copacilor. Despre cum, până la urmă, contează CE sărbătorim de Crăciun, şi nu CÂND o facem.

Apoi, e vorba şi de memoria istorică moldovenească. O grămadă de oameni care pretind că ştiu cum stau lucrurile pe la noi de sute de veacuri. Chiar dacă nu cunosc şi nu înţeleg unele fenomene care s-au întâmplat mai puţin de un secol în urmă.

Şi nu în ultimul rând, mă gândeam cum poţi să eşuezi în implementarea unor reforme, dacă nu reuşeşti să le comunici bine publicului. Cei din administraţia română în perioada interbelică nu au izbutit să explice bine de ce trebuie schimbat calendarul. Şi de asta au şi rămas în mentalul colectiv ca cei care au încercat cu forţa să le impună ceva străin unor oameni obişnuiţi cu alte rânduieli. Aceasta este o lecţie din care trebuie trase învățăminte.

Preluat de la: Timpul.md