Prăbușirea din mai
După cum notează economistul Vladimir Golovatiuc, exporturile către țările Uniunii Europene continuă să scadă. „După o scădere de 0,5% în aprilie, au scăzut cu 8% în mai”, analizează expertul datele statistice, subliniind că exporturile către țări din afara UE și CSI au scăzut și ele cu 39%.
«Scad exporturile în țări, care au fost parteneri comerciali serioși ai Republicii Moldova în ultimii ani, – notează Golovatiuc. – Exporturile spre România au scăzut în mai cu 6%, spre Germania – cu 25%, spre Italia – cu 19%, spre Franța – cu 23%, spre Spania – cu 8,5 ori, către Ungaria – cu 23%, Letonia – cu 65% %, Lituania – cu 25%, Estonia – cu 34%, Marea Britanie – cu 44%, Ucraina – cu 70%».
«Menționez, nu este rezultatul unor probleme globale și regionale, legate de conflictul din Ucraina”, subliniază expertul. – Exporturile spre unele țări cresc, și cresc serios. Spre Turcia au crescut de 1,8 ori, spre Țările de Jos – cu 38%, Polonia – cu 30%, Grecia – de 2 ori, Slovacia – cu 25%, Bulgaria – cu 60%, spre Georgia – de 2 ori».
Au crescut și exporturile spre țările CSI – cu 19%. Și asta după scăderea de 3% din aprilie. «Creșterea din luna mai s-a datorat în principal creșterii exporturilor către Rusia și Kazahstan – cu 34, respectiv, 47%.», – atrage atenția Golovatiuc.
Continuarea tendinței
Prăbușirea din mai a fost o continuare a declinului, care a avut loc de la începutul anului. „Ca urmare, în ianuarie-mai, scăderea volumului total de exporturi a fost de 13,5%”, notează economistul. „În CSI – minus 17%, în UE – minus 7,4%, în alte țări – minus 25%”.
Iată indicatorii scăderii exporturilor în ianuarie-mai către țările incluse în lista principalilor parteneri comerciali și economici ai Moldovei:
România – 14%, Italia – 12%, Franța – 24%, Spania – 60%, Ungaria – 32%, țările baltice – 18-22%, Marea Britanie – 33%, Ucraina – 60%.
Prezintă interes situația cu livrările externe către Germania. În primele patru luni ele au crescut. Nu mult – cu 2,1%, dar totuși. Iar în mai au scăzut cu 25%.
„De fapt, scad nu exporturile noastre, ci reexporturile generate de războiul din Ucraina”, explică dinamica indicatorilor economistul Veaceslav Ioniță. În opinia sa, exporturile moldovenești scad de 15 luni consecutiv.
Nu exporturile , ci reexporturile
«Culmea exporturilor moldovenești a avut loc în februarie 2023, atunci ele au atins 4,35 miliarde dolari în termeni anuali. De atunci, exporturile au scăzut cu 539 de milioane de dolari – la 3,8 miliarde de dolari în prezent», – menționează Ioniță.
El subliniază, că «în anii 2021-2022 exporturile moldovenești au crescut brusc cu 75%, sau cu $1,8 mlrd – de la $2,5 mlrd. în a. 2020 la peste $4,3 mlrd. în 2022. Această sporire fără precedent a fost provocată de doi factori: 1) producția agricolă record în 2021 și prețurile extrem de favorabile în 2021-2022; 2) războiul din Ucraina, care a generat fluxuri masive de mărfuri spre și din această țară ».
Între timp, în al doilea trimestru al anului 2022, economia Moldovei a început să dea semne de îngrijorare. «Însă nimeni nu a observat această scădere, pentru că formal exporturile noastre au continuat să crească, – menționează expertul IDIS Viitorul. – De fapt, scăderea exporturilor moldovenești a fost compensată de o creștere puternică a relațiilor comerciale cu Ucraina, cauzată doar de războiul care se desfășoară acolo, care a creat iluzia de prosperitate. Ne-am dat seama că ceva nu este în regulă abia după ce exporturile au înregistrat o scădere semnificativă în trimestrul II 2023, cu o ușoară continuare a declinului în trimestrul III».
Ce anume a avut loc?
«Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să monitorizăm exportul unui nou „produs moldovenesc” – petrolul. Da, ați auzit bine, către a.2023 Moldova a devenit un exportator major de produse petroliere”, precizează Ioniță. – Nu spun că nu am exportat niciodată produse petroliere, volumul acestora era de 10-15 milioane de dolari anual, iar în decembrie 2023 ajunsese la 680 de milioane de dolari».
«Evident, toate aceste „exporturi” au mers în Ucraina și au contribuit foarte mult la creșterea impresionantă a exporturilor moldovenești. Dar, din motive pe care încă nu le-am înțeles, în trimestrul doi am cunoscut o scădere bruscă a exporturilor de produse petroliere, ceea ce a dus la o scădere a volumelor anuale de exporturi de produse petroliere cu aproximativ 150 de milioane de dolari – la 530 de milioane de dolari», – menționează economistul.
De fapt, scăderea exporturilor de produse petroliere a fost principalul factor, care a influențat semnificativ scăderea exporturilor moldovenești.
«După ce a început războiul, am înregistrat o creștere fără precedent a reexporturilor, în special datorită exportului de produse petroliere, pe care Moldova le-a importat din România și le-a reexportat în Ucraina”, explică Veaceslav Ioniță. – Am ajuns într-un punct, în care produsele petroliere, ale căror exporturi s-au ridicat la 680 de milioane de dolari, au devenit produsul numărul unu, exportat de Moldova. Și acum, volumul anual al exporturilor de produse petroliere a scăzut la 221 milioane USD, cu o tendință clară de scădere în viitor».
Diversificare nerealizată
Într-adevăr, potrivit statisticilor oficiale, exportul de petrol și produse petroliere în structura exporturilor moldovenești în ianuarie-mai 2024 a însumat doar 3,4%. În aceeași perioadă din 2023, această cifră a ajuns la 13,1%. Reducerea este mai mult ca semnificativă.
În general, scăderea reexporturilor din Moldova, și a mărfurilor prelucrate, dar și a celor nemodificate, a ajuns la 38,9%. Între timp, exporturile de bunuri autohtone au scăzut cu doar 1,2%. Deci, dacă separăm exporturile reale de cele virtuale (reexporturi), atunci putem afirma mai degrabă stagnarea comerțului exterior, nu reducerea acestuia.
«Una dintre principalele vulnerabilități ale comerțului exterior al Republicii Moldova – dependența excesivă de un număr mic de piețe – nu a fost depășită nici în a.2023 și continuă să influențeze dinamica exporturilor moldovenești de mărfuri, notează Marina Soloviova, directoarea programului de politică economică al Centrului Expert-Grup. – Dacă înainte de a. 2006 exporturile Moldovei se construiau excesiv pe Federația Rusă, cu o cotă de peste 30%, azi rolul principalei piețe de export a trecut la România, căreia în a. 2023 i-au revenit 35% din exporturile de mărfuri. Ca parte a exporturilor Moldovei către Uniunea Europeană, România absoarbe mai mult de jumătate din exporturile către UE, iar peste 80% din exporturile de mărfuri către UE ajung în doar cinci țări (România, Italia, Germania, Cehia, Polonia) , fără îmbunătățiri semnificative în acest sens din a.2014. Dimpotrivă, în ultimii ani, exporturile de mărfuri au devenit mai puțin diversificate din punct de vedere geografic, căci ponderea României continuă să crească».
Potențialul de creștere
Experta este convinsă, că „aceasta înseamnă că există încă rezerve pentru a utiliza pe deplin oportunitățile de acces pe piața UE. Există, de asemenea, rezerve pentru dezvoltarea viitoare în ceea ce privește eficiența tehnologică a bunurilor exportate către Uniunea Europeană”.
«În exporturile Moldovei către UE, ponderea produselor agroalimentare, neprelucrate sau cu un grad scăzut de prelucrare, este ridicată și continuă să crească (45% în 2023 față de 34% în 2021). De menționat, însă, că creșterea ponderii produselor agroalimentare în exporturi se datorează, printre altele, unor motive benefice, precum creșterea exporturilor acestora după prelungirea cu încă un an a regulamentului, prin care fermierii moldoveni pot exporta în Uniunea Europeană, în volum dublu, fără taxe vamale, șapte categorii de produse (prune, struguri, mere, suc de struguri, cireșe, roșii și usturoi). Regulamentul expiră la 24 iulie 2024 și se discută în prezent problema liberalizării complete a comerțului cu aceste produse», – menționează Marina Soloviova.
Și totuși, cea mai mare parte a exporturilor către UE continuă să fie mărfurile neagricole. Astfel, în structura exporturilor către UE pe categorii de produse, o pondere semnificativă este ocupată de mașini, aparate și echipamente (24%), textile și îmbrăcăminte (10%), mobilier (6%), sticlă și produse din sticlă (4). %). „În același timp, structura importurilor din UE arată că acestea completează produsele interne: cea mai mare parte nu creează concurență pentru producția locală, dimpotrivă, este o sursă de materii prime și echipamente necesare producției de mărfuri pentru export. Astfel, în a. 2023 Republica Moldova a importat din UE combustibili minerali (24% din valoarea importurilor de mărfuri din UE), mașini, aparate, echipamente (17%), produse agroalimentare (14%), produse chimice (12%), vehicule și echipamente de transport (10%) ), materiale și produse plastice (5%) etc.”, subliniază expertul, subliniind că „Uniunea Europeană este și principalul importator de servicii din Republica Moldova. Țările UE reprezintă 39% din exporturile moldovenești de servicii informatice și peste 80% din exporturile de servicii de prelucrare a materiilor prime».
Strategia Ministerului Economiei
De altfel, Ministerul Economiei a calculat deja potențialul de creștere a economiei moldovenești și, în consecință, a exporturilor. În luna mai, a redus prognoza economică pentru 2024 de la 3,5% la 2,5%, dar a crescut cifrele de export, estimate de la 9,8% la 11,1%.
Potrivit experților din minister, investițiile în mijloace fixe, după ce au scăzut în ultimii doi ani, vor crește cu 2,2% în 2024; producția industrială va crește cu 3%, producția agricolă cu 1%; Importurile vor ajunge la 9,5 miliarde de dolari, iar exporturile vor ajunge la 4,5 miliarde de dolari.
Cum anume este preconizată realizarea unei astfel de creșteri impresionante sugerează Strategia Națională de Dezvoltare Economică 2030, elaborată de Ministerul Economiei. Pentru dezvoltarea economiei, aceasta propune continuarea digitalizării sectorului privat și public, extinderea oportunităților de acces la finanțare pentru business, îmbunătățirea programului de formare a muncitorilor calificați și atragerea expatriaților și refugiaților în Moldova. În plus, este planificată promovarea programelor de sprijinire a turismului local, atragerea investițiilor în acest domeniu și îmbunătățirea infrastructurii, precum și implementarea directivelor UE referitoare la sectorul serviciilor orientate spre export.
Se intenționează dezvoltarea industriei prin sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii exportatoare, creșterea eficienței infrastructurii vamale și logistice, precum și atragerea de investiții în gestionarea deșeurilor. Putem doar ghici ce anume, din toate acestea, va putea fi implementat în anul curent pentru a obține o creștere a exporturilor de peste 11. Comerțul exterior are mare nevoie de diversificare și introducerea noilor tehnologii. Astfel de decizii ar putea mult mai repede muta din loc carul exporturilor moldovenești. Poate că nu vor oferi imediat o creștere mare a cifrelor de export, dar vor deschide perspective reale pentru creșterea durabilă a acestuia.
Natalia Uzun
Preluat de la: Noi.md