Sfârșitul lunii octombrie coincide în fiecare an cu comemorarea trecerii în neființă a celui care a spus că „„M-am născut în limba română și voi muri în limba română, vinovat că nu am pătruns-o până la capăt și, poate, de multe ori, i-am rănit frumusețile. Voi muri trist pentru că, și azi, această pasăre rănită este alungată din cuibul său”.
Născut în anul 1949, inima lui Constantin Tănase a încetat să bată pe 30 octombrie 2014. A doua zi Președintele Nicolae Timofti a semnat un decret privind declararea zilei de 1 noiembrie 2014 drept zi de doliu național în legătură cu decesul lui Constantin Tănase.
Lingvist, doctor în filologie, jurnalist, publicist, scriitor, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova între anii 1991 și 1993, semnatar al Declarației de independență a Republicii Moldova, Constantin Tănase a fost un adevărat lider de opinie în spațiul dintre Prut și Nistru.
Meritele sale au fost recunoscute la cel mai înalt nivel pe ambele maluri ale Prutului.
Astfel, în R Moldova, Constantin Tănase a fost decorat cu medaliile „Meritul Civic” și „Mihai Eminescu”. A devenit Cavaler al „Ordinului Republicii”, distincția supremă în R Moldova.
Constantin Tănase a fost decorat și în România. În anul 2004 a primit „Ordinul național „Steaua României” în grad de Comandor, iar în 2014 a fost decorat cu „Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer.
Pe 31 august 2015, cu ocazia sărbătorii „Limba noastră”, Centrului Național de Terminologie al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei i-a fost atribuit numele lui Constantin Tănase.
La sfârșitul anului 2015 strada Cosmonauților din Chișinău a fost redenumită în „strada Constantin Tănase”, în onoarea acestuia.
După o perioadă în care a fost redactor-șef adjunct, redactor-șef și directorul al ziarului Flux, pe 14 septembrie 2001 Constantin Tănase a lansat Cotidianul Național Independent TIMPUL.
Activitatea publicistică a lui Constantin Tănase a fost încununată de volumele „Ochiul lui Esop” (2000), „Patria vuindă” (2001), „Hoții de mituri” (2004) și „Blestemul de a fi” (2009), „Groapa cu lei” (2014) și „Ultimul editorial”, publicat post-mortem, în anul 2017.
Preluat de la: Timpul.md