Camera Deputaților a adoptat miercuri o lege care privește înființarea unui „DNA al pădurilor”: Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu. Proiectul merge la Senat în calitate de for decizional. Noii procurori vor avea la dispoziţie anual şi un fond de 2 milioane de lei pentru realizarea operaţiunilor de flagrant. Potrivit statisticilor, în România mafia lemnului a prosperat în mod constant, în ultimii 20 de ani fiind doborâţi la pământ 260 de milioane de copaci.
Astfel, proiectul legislativ stipulează înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, care va funcţiona cu următorul număr minim de posturi: a) 10 de posturi de procuror; b) 5 de posturi de specialişti; c) 25 personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ; d) 25 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.
Procurorul șef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu şi adjunctii acestuia sunt numiți de Președintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, selecţia urmând să se facă dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în functia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Printre prevederile actului normativ figurează faptul că „persoanele cu atributii de conducere din instituțiile și autoritatile publice competente cu protecția mediului și cele cu funcție de control sunt obligate sa sesizeze Direcția de Investigare a Infractiunilor de Mediu cu privire la orice date sau informatii din care rezulta ca s-a săvârșit una dintre infractiunile atribuite prin prezenta lege în competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu.
Daca în cursul efectuarii urmaririi penale procurorii parchetelor de pe langă instantele judecatorești constata ca infractiunea care constituie obiectul cauzei este una dintre infractiunile atribuite prin prezenta lege în competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu, aceștia au obligatia de a sesiza de îndata procurorii acestui parchet.
Directia de Investigare a Infractiunilor de Mediu este autorizată să dețină și să foloseasca mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informatiilor privitoare la infractiunile date în competenta sa, în condițiile legii. Orice date și informatii ce excedeaza competentei directiei se transmit autoritatilor abilitate prin lege.
Persoana care a comis una dintre infractiunile prevazute de prezenta lege în competența Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu, iar în timpul urmăririi penale denunța și faciliteaza identificarea și tragerea la raspundere penala a altor participanti la săvârșirea infracțiunii beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.
Anual se constituie un depozit în valoare de cel putin 2.000.000 lei pentru actiuni privind organizarea și constatarea infractiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora, la dispozitia procurorului șef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu, iar modul său de gestionare și de utilizare se va stabili prin ordin al procurorului șef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu.
Atribuţiile Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu
a) efectuarea urmăririi penale pentru infracţiuni prevăzute în competenţa direcţiei prin prezenta lege şi prin legi speciale;
b) conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziţia procurorului de către ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară organizaţi în cadrul structurilor specializate în combaterea infracționalității de mediu, la nivel central şi teritorial, aflaţi în coordonarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, ori detaşaţi în cadrul direcţiei, precum şi de către ofiţerii sau agenţii de poliţie judiciară care au primit avizul din partea procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu;
c) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege, pentru judecarea cauzelor, precum şi exercitarea căilor de atac conform legii în cauzele privind infracţiunile date în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu;
d) participarea la şedinţele de judecată în cauzele pentru care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu au sesizat instanţele de judecată ori au exercitat căile de atac ori în care, potrivit legii, participarea procurorului este obligatorie în raport cu infracţiunile date de prezenta lege în competenţa direcţiei;
e) participarea la şedinţele de judecată, cu excepţia fazei de executare a pedepsei, în cauzele pentru care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu au sesizat instanţele de judecată ori au exercitat căile de atac ori în alte situaţii în care participarea procurorului este obligatorie în raport cu infracţiunile date de prezenta lege în competenţa direcţiei;
f) conducerea, supravegherea şi controlul activităţilor de ordin tehnic în cadrul urmăririi penale, efectuate de specialiști în domeniul informatic, domeniul silvic, al calității apei, al calității aerului, al calității solului, al gestiunii deșeurilor, al emisiilor industriale, precum şi în alte domenii care țin de protecția mediului, din dispoziţia procurorilor direcţiei;
g) studierea cauzelor care generează săvârşirea infracţiunilor de mediu ori a altor infracţiuni date în competenţa direcţiei şi a condiţiilor care le favorizează, elaborarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale în acest domeniu;
h) constituirea şi actualizarea bazei de date vizând infracţiunile ce sunt date în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu;
i) solicitarea şi acordarea asistenţei judiciare internaţionale în cauzele care privesc infracţiuni date în competenţa direcţiei prin prezenta lege şi prin legile speciale;
j) exercitarea altor atribuţii prevăzute de legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, precum şi de legile speciale.
Cu ajutorul imaginilor din satelit, Global Forest Watch a calculat că 317,000 de hectare de pădure românească au fost pierdute datorită exploatării forestiere între 2001 și 2017. Asta înseamnă echivalentul a 444,000 de terenuri de fotbal. Jumătate din acești copaci se aflau în parcuri naționale sau în zone de conservare și erau de sute de ani.
Preluat de la: Timpul.md