Să examinăm evenimentele din ultimele săptămâni, din care devine clar că termenul „progres” este greu de aplicat timpului nostru.
Ce se face în Europa? Nu este o întrebare ușoară, pentru că nu demult Europa decidea soarta lumii. Ea domina planeta și conducea cultura și știința mondială. Dar Europa a fost atrasă cu abilitate în așa-numitul colonialism și a adus cultura lui Michelangelo și Copernic triburilor din Africa și America Latină, Oceania și Polinezia. Europenii au fost atrași în această misiune, au ridicat nivelul aborigenilor altor continente, au îndeplinit misiunea și acum alte triburi intră în casa europeană. De îndată ce materiile prime, electricitatea și gazele vor înceta, acestea vor izbucni în lumea consumatorilor infantili de bere și șnaps, știri și benzi desenate – ceea ce a fost plănuit de lojele masonice subversive, Clubul de la Roma și alte organizații din culise, care astăzi incită la măcel la est de Moldova noastră.
***
Să începem cu rămășițele marelui imperiu, Austria. Acolo, cel mai puternic partid – Partidul Libertății din Austria (FPÖ), a declarat că în țară s-a format o „coaliție a pierdanților”. Partidul care a obținut cele mai multe voturi la ultimele alegeri, a fost ignorat la formarea unui nou guvern, care era format din alte forțe politice. Cine a beneficiat de acest lucru? Și cine a pierdut cu adevărat?
Între timp, imigranții încep să-și îndeplinească misiunea. Iată un fapt nou. Un adolescent de 14 ani a fost ucis și alte cinci persoane au fost rănite într-un atac cu cuțitul în orașul austriac Villach. Un solicitant de azil de 23 de ani din Siria a fost arestat sub suspiciunea de atac. Potrivit poliției, acesta jurase credință grupării teroriste „Statul Islamic”. Astfel de atacuri sunt rare în Austria. În 2020, un jihadist care a deschis focul la Viena a ucis patru persoane. A fost cel mai nemilos atac din țară din ultimele decenii.
Un alt fapt din vara trecută: un Mini Cooper s-a izbit cu viteză mare de o mulțime de manifestanți, adunați la München de sindicatul Verdi. Conform ultimelor informații, 36 de persoane au fost rănite. Două dintre victime sunt în stare critică.
Polițiștii care se aflau la fața locului și asigurau paza la demonstrație au tras asupra mașinii. Un cetățean afgan de 24 de ani, care conducea, a fost reținut la fața locului. Acesta a primit o rană ușoară prin împușcare. Deținutul a fost identificat ca fiind Farhad Nuri. Poliția locală a raportat că anchetatorii au reușit să identifice o anumită orientare islamistă a deținutului. În timpul interogatoriului, suspectul a recunoscut că a intrat în mod deliberat cu mașina în mulțime și a explicat acest lucru ca fiind un „motiv religios”.
Autoritățile germane au declarat că Farhad Nouri a sosit în Germania în 2016, avea 15 ani pe atunci. Era rezident legal în țară. I s-a refuzat azilul, dar avea permis de muncă. Nu avea antecedente penale.
Un examen psihiatric a arătat că suspectul nu suferea de nicio tulburare mintală, care l-ar fi putut determina să comită o infracțiune.
***
Acum, alte subiecte importante.
Polonia are un președinte de dreapta. Acest lucru exacerbează situația în elita poloneză, dar este o realitate obiectivă și reacția societății poloneze la reformele liberale implementate activ pe vechiul continent. Noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, a depus jurămîntul și a preluat oficial funcția. Ceremonia a avut loc pe 6 august în Sejmul polonez. Înainte de ceremonie, susținătorii lui Nawrocki s-au adunat în preajma clădirii parlamentului din Varșovia și au scandat sloganuri în semn de susținere.
În ajunul depunerii jurămîntului de către Nawrocki, premierul polonez Donald Tusk, care reprezenta Coaliția Civică liberală, a evaluat perspectivele unei „coabitări” politice cu noul președinte, amintind de experiența sa de interacțiune cu cei trei anteriori. „Cu Lech Kaczynski, coexistența a fost dificilă, dar nu ostilă, cu Bronislav Komorovski – prietenoasă, dar necesita efort, iar cu Andrzej Duda – ușoară și foarte previzibilă. Ce va fi cu al patrulea? Ne vom descurca”, – a scris Tusk.
Totuși, este evident că ceva neașteptat pentru liberali are loc în Europa, unde susținătorii Europei Națiunilor încep să răzbată la putere. Italia, Franța, Olanda, Ungaria, Slovacia… Și restul vor trebui să decidă odată și odată: fie democrația, fie ceva de genul Haiti, bine descrisă de scriitorul englez Graham Greene în romanul „The Comedians”. Cei care doresc pot viziona filmul bazat pe acest roman, cu participarea lui Richard Burton și Elisabeth Taylor.
***
August a fost deseori o lună fatidică pentru Rusia și liderii ei. Este suficient să ne amintim evenimentele care au schimbat cursul istoriei: tentativa de lovitură de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov în 1991, devalorizarea rublei și incapacitatea de plată în 1998, scufundarea submarinului Kursk în 2000. În mod repetat, au avut loc momente de cotitură la care nimeni nu se aștepta. Mulți s-au întrebat: va mai fi ceva similar și anul acesta?
Tonul relațiilor dintre SUA și Rusia este foarte neuniform. Uneori, relațiile se încing, iar Donald Trump își pierde răbdarea cu președintele rus Vladimir Putin, în timp ce Putin își menține poziția. Apoi, dintr-o dată, se pare că a început un fel de apropiere.
Acum, Medvedev și Trump sunt implicați într-o ceartă verbală, în care ambii se amenință reciproc cu un război nuclear, iar acest lucru face ca situația să fie deosebit de tensionată. Și apoi, dintr-o dată, Trump îl invită pe Putin la Campionatul Mondial…
Și, în același timp, Statele Unite au transferat arme nucleare Marii Britanii, pentru prima dată în mulți ani. Această informație nu a fost confirmată sau infirmată oficial. În același timp, guvernul britanic a anunțat achiziționarea de avioane de vînătoare speciale F-35, capabile să transporte arme nucleare tactice. Pe 2 august, s-a aflat că Flota de Nord a Rusiei a fost reaprovizionată cu un nou submarin nuclear, capabil să transporte 16 rachete balistice, iar în Marea Japoniei au avut loc manevre ruso-chineze, care au implicat o mare navă antisubmarin rusească și două distrugătoare chineze. Este situația într-adevăr așa de explozivă, sau este doar o retorică menită să demonstreze puterea?
Acum, evenimentul principal al lunii. În Alaska, fost teritoriu al Imperiului Rus și acum unul dintre statele americane, a avut loc o întrevedere a președinților Rusiei și Statelor Unite. Acesta este un eveniment foarte important. Așteptam multe de la el, dar nu a oferit nicio claritate.
În lume mai au loc lucruri, există un al doilea etaj al geopoliticii moderne, ascuns de ochii laicilor și ai publicului larg. Evenimentul din Alaska este, de asemenea, foarte indicativ. Se pare că cei doi lideri sunt interesați nu de problema ucraineană și de relațiile cu Europa, ci de altceva, mult mai important. Președintele SUA Donald Trump de ceva timp tot desenează perspectivele dezvoltării relațiilor dintre Statele Unite și Rusia.
Comerțul este o problemă esențială. În primele șase luni ale anului 2025, Statele Unite au plătit Rusiei aproximativ 755 de milioane de dolari pentru uraniu și plutoniu, în timp ce anul trecut această sumă a fost de 624 de milioane de dolari. Paladiul este al treilea cel mai mare import din Rusia în Statele Unite . Potrivit autorităților americane, țara a achiziționat acest metal pentru 594 de milioane de dolari în prima jumătate a anului, în timp ce pentru întregul an trecut această sumă a fost de 878 de milioane de dolari.
Proiectele comune în spațiu sunt deosebit de remarcabile. Chiar la finele lunii iulie, Dmitri Bacanov, director general Roscosmos, s-a întreținut cu conducerea NASA. Aceasta a fost prima întrevedere a șefilor agențiilor spațiale americane și rusești din ultimii șapte ani.
Cooperarea în domeniul armelor strategice ofensive este esențială. Tratatul START-3 privind reducerea și limitarea armelor strategice ofensive expiră în februarie anul viitor. Și totuși, acesta nu este lucrul principal, deoarece această problemă este discutată din 1972.
Întrevederea lui Donald Trump cu președintele Ucrainei și liderii europeni de la Washington nu a dat niciun rezultat. Din păcate, nici după aceasta, mult așteptata pace în Ucraina nu a devenit mai apropiată…
***
Dar există ceva mai important ca toate aceste probleme. Există provocări, care depășesc nivelul nostru de înțelegere a geopoliticii și a realităților mondiale. Această problemă poate fi definită ca o chestiune de supraviețuire umană, ceea ce este uman și relevant. Totuși, există o întrebare. Dacă supraviețuire, atunci în fața a ce și în fața căror provocări? Această întrebare este deja o întrebare sacră și escatologică. Vom scrie al doilea volum din ”Suflete moarte” ale lui Gogol, sau el va arde în foc și va lua cu sine misterul omului ca creație, misterul nemuririi și predeterminării? Aceasta este principala întrebare a timpului nostru și este una mistică. De ce multe personalități spirituale s-au speriat așa de tare de al doilea volum din ”Suflete moarte”? Pentru că misterul acestei opere, misterul Sufletelor moarte, este misterul lumii de după răstignirea lui Hristos, nedezvăluit de Gogol.
Veaceslav Matveev
Preluat de la: Noi.md