Succesul din Arizona îi aduce lui Trump încă 11 voturi în colegiul electoral, ridicându-i scorul final la 312 voturi, față de cele 226 obținute de contracandidata democrată Kamala Harris. Pentru a deveni președinte, un candidat are nevoie de 270 de voturi electorale, conform News.ro.
Victoria este cu atât mai semnificativă cu cât Trump reușește să recâștige un stat pe care îl pierduse în favoarea lui Joe Biden la alegerile din 2020. Arizona, un stat care în trecut era fief republican, devenise în ultimii ani tot mai favorabil democraților, alegând chiar un guvernator și doi senatori din acest partid.
Acest ultim rezultat confirmă dominația lui Trump în statele-cheie din această campanie prezidențială, fostul președinte câștigând toate cele șapte state considerate decisive pentru victorie.
Electoratul din acest stat are o lungă istorie de vot pentru republicani în alegerile prezidențiale.
Anul acesta au votat din nou roșu, dar ultima dată, în 2020, statul a devenit albastru și l-a votat pe președintele Joe Biden pentru democrați.
A fost foarte strâns atunci, doar puțin peste 10 000 de voturi separându-i pe Biden și Trump.
Din anii 1940, Arizona a devenit albastră pentru democrați doar de două ori. Cealaltă dată a fost în 1996, când a fost ales Bill Clinton.
Înainte de aceasta, Arizona a votat constant pentru democrați în anii 1940, 1930 și 1910, dar republicanii au dominat în anii 1920.
Miercuri, preşedintele în exerciţiu îl va primi în Biroul Oval pe cel mai mare duşman politic al său, care începe să îşi exprime opiniile cu privire la componenţa viitorului său guvern, pentru a pregăti revenirea sa istorică la putere.
După patru zile de numărare a voturilor, CNN şi NBC l-au declarat pe Donald Trump câştigător în Arizona, un stat tradiţional republican din sud-vestul ţării, care i-a revenit la limită lui Joe Biden în 2020. El câştigase deja celelalte şase state-cheie: Georgia, Carolina de Nord, Pennsylvania, Wisconsin, Michigan şi Nevada. Deşi nu au schimbat rezultatul alegerilor, cele 11 voturi electorale câştigate în ultimul stat în joc au furnizat o dovadă suplimentară a victoriei clare a lui Donald Trump asupra Kamalei Harris.
De asemenea, Donald Trump este acum sigur că va câştiga votul popular împotriva democratului. El va fi astfel primul preşedinte republican din ultimii 20 de ani care reuşeşte această performanţă, dovedind că s-au înşelat sondajele de opinie care preziceau contrariul. Şi se va putea baza pe Senat, pe care republicanii l-au luat înapoi de la democraţi, şi, eventual, pe Camera Reprezentanţilor, unde partidul său este pe cale să îşi păstreze majoritatea.
Predarea cheilor de la Casa Albă republicanului va fi o mare umilinţă pentru preşedintele Joe Biden, acuzat de tabăra sa că a facilitat această revenire senzaţională din orgoliu. După săptămâni de campanie lipsită de strălucire, Biden s-a retras din cursă în iulie, împovărat de vârsta sa (81 de ani), în favoarea vicepreşedintelui său.
Candidata democrată Nancy Pelosi a declarat sâmbătă pentru New York Times că „dacă preşedintele ar fi ieşit (din cursă) mai devreme, ar fi putut exista alţi candidaţi”, adăugând că sprijinul imediat al lui Joe Biden pentru Kamala Harris a împiedicat organizarea unor alegeri primare.
Cu toate acestea, fostul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor din SUA a lăudat „pasiunea” generată de Kamala Harris în timpul campaniei sale. Vicepreşedinta, care şi-a descris adversarul drept un „fascist”, nu a reuşit să convingă americanii că le înţelege preocupările economice şi de securitate. Învinsă categoric după o campanie acerbă, ea s-a angajat să îl „ajute” pe Donald Trump în această perioadă.
Joe Biden s-a angajat, de asemenea, să asigure un transfer calm de putere către cel mai mare duşman politic al său, în speranţa de a „scădea temperatura” într-o ţară aflată la limită.
Acest lucru contrastează puternic cu anul 2020, când Donald Trump a refuzat să-şi recunoască înfrângerea şi a boicotat ceremonia de învestire a lui Joe Biden. Aceasta după ce susţinătorii săi au luat cu asalt Capitoliul, templul democraţiei americane, pentru a împiedica certificarea victoriei democratului la 6 ianuarie 2021.
Patru ani mai târziu, magnatul imobiliar, care în timpul campaniei a fost ţinta a două tentative de asasinat şi a fost pus sub acuzare şi condamnat atât penal, cât şi civil, este pregătit să aibă o revenire incredibilă la Casa Albă.
Primul său mandat a fost marcat de o succesiune de miniştri şi consilieri care au căzut în dizgraţie. Întrebarea care se pune acum este cum va arăta guvernul Trump 2. Joi, el a făcut prima sa numire importantă: Susie Wiles, arhitectul campaniei sale, va fi şeful său de cabinet, o poziţie ultra-strategică care nu a mai fost deţinută niciodată de o femeie.
Robert F. Kennedy Jr, nepot al preşedintelui asasinat şi fost candidat independent aliat lui Donald Trump, ar putea primi responsabilitatea pentru sănătatea publică. O altă figură-cheie ar urma să fie miliardarul Elon Musk, care a făcut o campanie foarte activă pentru Donald Trump. Preşedintele ales i-ar putea încredinţa celui mai bogat om din lume reorganizarea administraţiei federale.
Pe de altă parte, republicanul a indicat sâmbătă pe reţeaua sa de socializare Truth Social că nu îi va rechema în guvernul său pe fostul său secretar de stat Mike Pompeo, dorit pentru a conduce Pentagonul, şi nici pe ambasadoarea SUA la ONU în timpul mandatului său, Nikki Haley, care i-a devenit rivală în alegerile primare republicane.
Donald Trump a promis că va face viaţa mai bună pentru americani prin reduceri de taxe şi tarife. Republicanul a mai spus că va efectua deportări „masive” ale imigranţilor ilegali.
Preluat de la: Timpul.md